Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă în care a discutat îndeplinirea țintelor și jaloanelor stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ca urmare a unei recente ședințe de guvern. În context, a abordat și situația legii salarizării din sectorul public.
În debutul intervenției sale, Bolojan a subliniat importanța absorbției fondurilor europene, menționând că Comisia Europeană a validat oficial cererea României pentru o plată în valoare de 2,6 miliarde de euro. Această sumă va asigura fluxuri de plată începând din luna iunie, facilitând achitarea constructorilor și beneficiarilor proiectelor finanțate.
Oficialul a explicat că prioritatea guvernului este evitarea pierderii fondurilor europene și a precizat că, pentru aceasta, trebuie respectate peste 35 de jaloane, dintre care 9 se evidențiază prin importanța lor majoră. Acestea presupun reforme legislative ample, însă guvernul actual nu are dreptul legal să inițieze modificări legislative directe. Astfel, s-a stabilit ca proiectele finalizate să fie depuse în Parlament prin inițiative ale membrilor guvernului care sunt și parlamentari, urmând ca dezbaterile să se desfășoare după proceduri clare, cu sprijinul colegilor parlamentari.
Referitor la legea salarizării, Ilie Bolojan a explicat că în prezent există aproximativ 1.280.000 de posturi în sectorul public, cu politici de salarizare decuplate de productivitatea muncii. El a remarcat că această discrepanță conduce la o creștere a decalajului salarial între sectorul public și cel privat, în contextul în care România se confruntă cu unele dintre cele mai mici venituri fiscale din Europa, dar și cu un procent ridicat al cheltuielilor salariale din bugetul public.
Bolojan a subliniat constrângerile bugetare impuse României, menționând angajamentul de a menține ponderea cheltuielilor de personal sub aproximativ 8% din PIB. Cu un buget actual de circa 166 miliarde de lei pentru salariile din sectorul public, creșterile salariale din anul următor trebuie să se încadreze în aceste limite riguroase.
În acest context, el a concluzionat că există doar două opțiuni realiste pentru noua lege a salarizării: o creștere salarială moderată, cu impact direct asupra sectorului public, sau o creștere mai semnificativă care poate fi realizată doar prin reducerea numărului de angajați acolo unde personalul nu este justificat.
