Un ieșean condamnat inițial pentru viol în formă continuată, dar apoi achitat în apel, a obținut despăgubiri în valoare de 700.000 de lei din partea statului român, după ce a fost privat de libertate timp de 418 zile, atât în arest preventiv, cât și în arest la domiciliu. Cererea sa inițială de 2,5 milioane de lei a fost redusă de instanță. Decizia Tribunalului nu este definitivă și poate fi contestată.
Acuzațiile care au dus la arestarea sa au început în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2020, când bărbatul a mers într-un apartament împreună cu un prieten, unde erau două tinere care lucrau în sistem de escortă. Una dintre acestea a susținut că a fost agresată sexual, însă bărbatul a afirmat constant că este nevinovat. În timpul procesului, femeia a declarat că mai multe acte sexuale s-au petrecut împotriva voinței sale.
Conform datelor oficiale, el a fost reținut pe 28 octombrie 2020 și a petrecut 340 de zile în arest preventiv. Ulterior, a fost plasat în arest la domiciliu timp de 77 de zile. După această perioadă, bărbatul a fost supus controlului judiciar pentru încă 843 de zile.
La prima instanță, Judecătoria l-a condamnat în 2023 la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru viol în formă continuată. Totuși, în aprilie 2024, Curtea de Apel a dat o decizie de achitare, constatând că fapta reproșată nu constituie infracțiune. După această achitare, bărbatul a solicitat statului despăgubiri morale pentru perioada de detenție și restricții care i-au afectat viața personală și profesională.
El a argumentat că expertiza medico-legală nu a evidențiat leziuni care să susțină acuzațiile și a subliniat impactul grav asupra relațiilor sociale și profesionale, menționând că a fost exclus din comunitate și că iubita sa a fost presată să se despartă de el. Din cauza reputației afectate, i-a fost dificil să-și găsească un loc de muncă, iar trauma necesită terapie, deși instanța nu a constatat dovezi privind participarea la ședințe psihologice.
Ministerul Finanțelor, reprezentând statul român, a cerut respingerea cererii de despăgubiri, susținând că arestarea și măsurile de control judiciar s-au bazat pe probe și suspiciuni rezonabile la momentul impunerii acestora. Instituția a precizat că nu s-a încălcat prezumția de nevinovăție și a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care acordă despăgubiri doar în cazul măsurilor nelegale.
Hotărârea Tribunalului oferă ieșeanului suma de 700.000 de lei ca despăgubire, însă decizia poate fi atacată în apel. Cazul aduce în discuție echilibrul delicat dintre protecția drepturilor omului și măsurile legale preventive în cadrul anchetelor penale.
