Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat o ordonanță de urgență care redeschide posibilitatea plății primelor de carieră didactică pentru cadrele didactice. Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe extraordinare a executivului, convocată cu doar câteva ore înaintea votului pentru moțiunea de cenzură ce urma să îl demită pe premier.
Actul normativ introduce reguli mai stricte privind modul în care profesorii pot folosi suma de 1.500 de lei net acordată drept primă. Conform noilor prevederi, cel puțin 65% din această sumă trebuie investită în cursuri de formare profesională acreditate, iar restul poate fi alocat achiziției de materiale de specialitate sau altor cheltuieli legate direct de activitatea didactică. Lista detaliată a cheltuielilor eligibile urmează să fie definită prin ordin al Ministerului Educației.
Un alt element important este reducerea duratei programului: dacă inițial se preconiza că primele vor fi plătite până în anul școlar 2026-2027, noua ordonanță stabilește că ultima tranșă va fi acordată în 2025-2026. Această schimbare contrazice angajamentele anterioare făcute în contextul încheierii grevei generale din educație din 2023, când profesorilor li s-a promis continuitatea beneficiilor.
Contextul adoptării și cerințele Comisiei Europene
Ordonanța a fost adoptată ca urmare a negocierilor cu Comisia Europeană, care a respins varianta inițială a schemei de finanțare. Oficialii europeni au cerut ca fondurile să fie utilizate strict pentru pregătirea profesională a cadrelor didactice, pentru a asigura un impact real în dezvoltarea competențelor acestora.
Pe lângă această măsură, guvernul Bolojan a mai supus aprobării modificări ale legislației privind finanțarea unităților preuniversitare, fie ele de stat, private sau confesionale, precum și ajustări ale programului „Educație și Ocupare 2021–2027”, din care sunt finanțate și aceste prime.
Deblocarea plății primelor reprezintă o veste binevenită pentru profesori, însă noile restricții și scurtarea duratei programului pot genera incertitudini cu privire la impactul acestora în sistemul de învățământ. În timp ce autoritățile invocă necesitatea respectării standardelor europene, cadrele didactice ar putea percepe modificările drept o diminuare a beneficiilor obținute prin lupte sindicale și proteste semnificative.
