Premierul demis Ilie Bolojan a anunţat joi, 2 iulie, după şedinţa Guvernului, că Executivul a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Decizia survine la aproximativ trei luni de la momentul în care ÎCCJ a dat în judecată Guvernul pentru neplata unor salarii restante către magistraţi.
Potrivit lui Bolojan, instanţa s-a substituit atribuţiilor puterii executive şi legislative pe probleme bugetare, încercând să impună modul de gestionare a finanţelor publice. Premierul a explicat că rolul justiţiei este să interpreteze şi să aplice legile, nu să decidă cum sunt alocate fondurile publice într-un buget general consolidat.
El a mai precizat că puterea judecătorească nu are competenţa tehnică sau legitimitatea pentru a stabili alocările bugetare, iar această ingerinţă afectează echilibrul financiar naţional, perturbând activitatea executivă a statului. În plus, Guvernul trebuie să gestioneze distribuţia resurselor în ansamblu, nu doar pentru un singur sector.
Acţiunea iniţiată de ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, a fost depusă pe 30 martie la Curtea de Apel Bucureşti şi urmăreşte obligarea Guvernului şi Ministerului Finanţelor să asigure plata a circa 4,8 miliarde lei, sumă reprezentând restanţe salariale şi penalităţi aferente acestora.
Motivul procesului este refuzul, considerat nejustificat de către ÎCCJ, de a aloca integral fondurile necesare plăţii drepturilor salariale restante către magistraţi în bugetul pentru anul 2026. Savonea a acuzat că Guvernul a redus considerabil sumele aprobate faţă de necesarul transmis de instanţă şi nu a răspuns favorabil solicitărilor de rectificare bugetară.
Contextul acestei situaţii datează din luna martie, când premierul Ilie Bolojan a anunţat că a fost găsită o soluţie financiară pentru pachetul social propus de PSD pentru pensionari şi copii cu dizabilităţi. Pentru realizarea acestui echilibru bugetar, Guvernul a decis să reducă cheltuielile aferente unor drepturi salariale recunoscute magistraţilor prin hotărâri judecătoreşti anterioare.
Astfel, coaliţia formată din PSD, PNL, USR şi UDMR a aprobat tăierea a aproximativ 1,1 miliarde de lei din suma destinată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentând o parte din tranşele restante către magistraţi.
