După mai mult de doi ani de relații tensionate, generate în principal de politica fostului premier ungar Viktor Orbán, liderii țărilor din Grupul de la Vișegrad s-au regăsit din nou într-un summit important organizat la Budapesta. Premierii Poloniei, Cehiei, Slovaciei și Ungariei au participat la prima reuniune extinsă după o lungă perioadă de blocaj diplomatic.
Noi lider ungar, Peter Magyar, și-a exprimat dorința de a revitaliza grupul și de a extinde acest format de cooperare și către țările din Balcanii de Vest, un demers sprijinit de publicația Blic Serbia.
Analistul Igor Savković, consilier superior la ISAC Fund, a considerat relansarea Grupului ca fiind "o veste bună pentru extindere", subliniind tradiționala susținere a celor patru state pentru includerea unor noi membri în Uniunea Europeană. El a menționat însă că prioritatea imediată este restabilirea încrederii și a colaborării, afectate anterior de divergențele politice, inclusiv de perioada sub guvernarea lui Orbán.
Savković a atras atenția asupra incertitudinii în relația noului guvern de la Budapesta cu autoritățile de la Belgrad, evidențiind că primele semnale nu sunt deloc optimiste pentru Serbia. Pentru aceasta din urmă, accentul rămâne pe respectarea criteriilor din Clusterul 3 din cadrul negocierilor pentru aderarea la UE, mai presus de evoluțiile politice regionale.
Dimitrije Milić, reprezentantul organizației Novi treći put, a declarat pentru NIN că o reactivare a Grupului ar putea aduce beneficii statelor din Balcanii de Vest. El consideră că țările membre V4, având experiența tranzițiilor economice și politice similare, pot înțelege mai bine provocările acestor regiuni și pot sprijini reformele necesare pentru integrarea europeană.
Milić a subliniat că Grupul de la Vișegrad este, probabil, mai deschis decât alte state membre UE, precum cele nordice sau Olanda, în ceea ce privește criteriile de stat de drept și reformele judiciare pentru Balcanii de Vest. Totodată, a remarcat că poziția Poloniei este mai fermă față de Serbia, din cauza relațiilor strânse ale acesteia cu Rusia, în timp ce Slovacia adoptă un ton mai moderat.
Potrivit Politico, Grupul de la Vișegrad a întrerupt de facto reuniunile după invazia rusă în Ucraina din 2022, în special din cauza politicii controversate a lui Orbán. După schimbarea guvernului de la Budapesta, liderii celor patru țări s-au reunit recent și în marja summitului Consiliului European, întâlnire descrisă ca o primă încercare de reconectare și definire a noilor priorități comune.
Fondat în 1991, Grupul de la Vișegrad are ca scop inițial susținerea integrării euroatlantice și a colaborării regionale. În prezent, grupul se concentrează pe coordonarea politicilor la nivelul Uniunii Europene și pe sprijinirea parcursului european al țărilor din Balcanii de Vest. În acest context, Peter Magyar intenționează să propună extinderea platformei, invitând la dialog și potențială includere în format a unor state precum Austria, Croația, Slovenia, România, țările scandinave și alte țări balcanice nefiliale UE.
