Începând cu data de 28 iulie 2026, spitalele publice din România se confruntă cu o grevă generală pe termen nelimitat, ca urmare a tensiunilor crescânde între sindicate și conducerea unităților medicale. În timp ce negociatorii încearcă să calmeze populația privind accesul la servicii medicale, spitalele de urgență devin principala sursă de incertitudine în privința funcționării în condiții normale.
Federația SANITAS a atras atenția cu o zi înaintea declanșării protestului asupra tentativelor unor administrații spitalicești de a identifica angajații implicați în grevă pentru a le suspenda contractele de muncă. Sindicaliștii subliniază că această suspendare este valabilă doar cât durează protestul, în timp ce managerii respectă proceduri legale privind organizarea grevei.
Principalul punct al revendicărilor îl reprezintă deblocarea posturilor pentru a reduce deficitul cronic de personal din sistem. Potrivit lui Viorel Hușanu, liderul SANITAS București, estimările indică necesitatea angajării a aproximativ 57.000 de muncitori pentru a respecta normele minime. În acest context, Guvernul a permis ocuparea a doar 22.000 dintre cele 30.000 de posturi cerute de spitale, în condițiile în care Ministerul Sănătății solicitase deblocarea unui număr mai mic, de 7.600.
Managerul Spitalului Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, Andi Nodiț, a detaliat necesarul critic de personal: „Avem nevoie urgentă de peste 200 de asistente, 62 de medici, 86 de infirmieri și îngrijitori, precum și de aproximativ 20 de posturi TESA.” Situația afectează grav funcționarea blocurilor operatorii, mai ales că spitalul are singura unitate de chirurgie pentru arși adulți din Capitală și zonele învecinate. Datorită deficitului de asistente de anestezie, sălile de operație nu pot funcționa la capacitate maximă, uneori reducându-se numărul acestora de la 21 la 17-19, ceea ce implică întârzieri și costuri suplimentare.
De asemenea, managerul a semnalat că tarifele de decontare de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu au fost actualizate din mai 2023, în ciuda majorărilor de prețuri la utilități și materiale sanitare, accentuând presiunea financiară asupra spitalului.
Președintele SANITAS, Viorel Hușanu, a avertizat asupra noilor riscuri introduse prin proiectul legii salarizării, care prevede ca salariile, medicamentele și materialele sanitare să fie finanțate din același contract cu Casa de Asigurări, situație ce ar putea genera întârzieri la plata salariilor și lipsuri în aprovizionarea cu medicamente, afectând astfel calitatea serviciilor medicale oferite pacienților.
Cât despre propunerile de mutare a personalului între secții pentru a echilibra deficitul, managerul Nodiț a explicat imposibilitatea aplicării acestei soluții, din cauză că fiecare specialitate are protocoale și nivele de pregătire specifice. Astfel, un asistent de la Ortopedie nu poate fi detașat pe Terapie Intensivă, lucru valabil și în cazul altor secții cu profil distinct.
