România se află pe cale să devină un furnizor major la nivel mondial de grafit, mineral esențial pentru tehnologiile moderne, inclusiv bateriile litiu-ion utilizate pe scară largă în electronice și vehicule electrice. Datorită importanței acestui mineral pentru tranziția energetică, Comisia Europeană a inclus grafitul pe lista materialelor critice, în cadrul regulamentului Critical Raw Materials Act (CRMA).
Grafitul este o formă cristalină a carbonului ce joacă un rol vital în industriile tehnice, de la stocarea energiei până la aplicații în sectorul auto și energetic. În prezent, China deține aproximativ 70% din piața mondială, iar Europa, cu Norvegia ca principal producător, nu acoperă pe deplin necesitățile continentului.
În acest context, colaborarea dintre Uniunea Europeană și Statele Unite pentru un acord privind mineralele critice urmărește asigurarea unor lanțuri de aprovizionare stabile și locale pentru producția bateriilor destinate vehiculelor electrice, după cum explică Andrei Smeu, inginer geolog şi cercetător în Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină.
Un proiect strategic important este cel de la Baia de Fier, județul Gorj, unde vechea exploatare minieră de grafit administrată anterior de Salrom urmează să fie redeschisă cu finanțare europeană de circa 198 milioane euro. Planul implică redeschiderea galeriilor Cătălinu și carierei Ungurelașu, dar și construirea unei uzine de prelucrare primară a zăcământului.
Etapele recente ale proiectului includ prelungirea licenței de exploatare până în 2030, obținerea certificatului de urbanism pentru amenajarea punctului de lucru și demolarea vechilor structuri pentru a pregăti terenul noii investiții. Totodată, guvernul a exclus perimetrul Baia de Fier de pe lista obiectivelor miniere destinate închiderii, permițând astfel reluarea activității în zonă.
Conform estimărilor, odată ce producția anuală va atinge circa 15.000 de tone, compania Salrom poate genera venituri de aproximativ 300 milioane de dolari pe an, cu un impact pozitiv semnificativ asupra bugetului de stat prin taxe, redevențe și dividende.
Astfel, proiectul din Gorj nu doar că dă o nouă viață unei resurse importante, dar poziționează România ca un jucător strategic pe piața globală a mineralelor critice și sprijină dezvoltarea tehnologiilor avansate europene.
