Președintele partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a lansat un apel public pentru suspendarea președintelui României, Nicușor Dan, argumentând că soluția reală pentru criza politică nu constă în noul guvern format de Eugen Tomac, pe care AUR nu îl va susține, ci în organizarea alegerilor anticipate.
Pe 9 iunie, Simion a postat pe Facebook un mesaj clar: „Nicușor Dan - suspendat! Pentru anularea voinței românilor. Soluția ieșirii din criză nu e Tomac, ci anticipatele. Lăsați în comentarii (Da/Nu)”.
Relațiile dintre Nicușor Dan și George Simion au fost tensionate în campania electorală din 2025, când Dan a învins în turul doi al alegerilor prezidențiale, obținând 53,6% din voturi în fața lui Simion, care a obținut 46,4%. În consecință, Dan a devenit președintele României.
Acesta nu este primul demers al AUR privind suspendarea șefului statului. În luna mai 2026, cu puțin timp înaintea negocierilor din Parlament pentru formarea unui nou guvern, AUR a avertizat că va iniția o procedură de suspendare dacă nu va fi integrat în procesul de negocieri.
Deocamdată, rămâne incert dacă AUR va reuși să strângă numărul necesar de semnături pentru a demara oficial procesul de suspendare, spun surse politice citate de Libertatea.
Analiza strategiei politice a lui George Simion
Pentru o interpretare a intențiilor liderului AUR, analistul politic Radu Magdin subliniază că este dificil de determinat motivațiile reale ale lui Simion, însă observă că acesta capitalizează pe tensiunea generată de criza politică actuală, amplificând astfel frustrarea socială și politică.
Potrivit lui Magdin, AUR beneficiază de pe urma polarizării crescânde a societății și de pe urma nemulțumirilor create de perceptele eșecuri ale clasei politice proeuropene și ale președintelui cu orientare prooccidentală, incapabili să propună o soluție rapidă la criza existentă.
Procedura de suspendare a președintelui României conform Constituției
Conform articolului 95 din Constituția României, suspendarea președintelui poate avea loc doar în caz de „fapte grave” care încalcă prevederile constituționale, deși definiția acestor fapte nu este explicită în lege.
Inițiativa suspendării trebuie susținută de cel puțin o treime dintre parlamentari (deputați și senatori). Ulterior, Parlamentul solicită un aviz consultativ Curții Constituționale cu privire la faptele invocate. Acest aviz are doar rol consultativ și nu este obligatoriu pentru decizia parlamentarilor.
Dacă suspendarea este aprobată, în termen de cel mult 30 de zile este organizat un referendum național pentru demiterea sau menținerea președintelui în funcție.
Președintele can da explicații Parlamentului cu privire la acuzațiile aduse, iar procesul de suspendare respectă rigorile prevăzute în Constituție.
Context și precedent istoric
Pe 29 aprilie, Nicușor Dan a afirmat că nu se teme de o eventuală suspendare, considerând că nu a încălcat constituția.
De la Revoluția din 1989, doar un singur președinte al României – Traian Băsescu – a fost suspendat de Parlament, și asta de două ori, în 2007 și 2012.
