Din ce în ce mai mulți tineri aparținând Generației Z atribuie părinților dificultățile cu care se confruntă în diverse aspecte ale vieții, de la sănătatea mintală până la relații sau lipsa motivației. Aceasta este o concluzie extrasă dintr-un studiu realizat de EduBirdie și citat de publicația New York Post.
Conform cercetării, un procent semnificativ dintre respondenți asociază problemele personale cu felul cum au fost crescuți. Mai exact, 25% consideră că dificultățile de sănătate mintală sau fizică provin din educația primită în familie. În plus, 17% leagă problemele din relații de influența părinților, iar 15% cred că scăderea motivației este legată tot de mediul familial.
Un aspect alarmant relevat de studiu este că 52% dintre tinerii intervievați susțin că au fost victime ale abuzurilor fizice sau verbale în copilărie, iar aproape 10% au întrerupt complet legătura cu unul dintre părinți.
Acest fenomen se reflectă și în mediul online, mai ales pe platforma TikTok, unde tinerii își exprima deschis experiențele și impactul pe care copilăria le-a avut asupra vieții adulte. Unii dintre ei împărtășesc sentimente de dezamăgire profundă față de părinți, care se traduc în teama că și alții îi vor dezamăgi.
Psihoterapeuta Mirela Husaru, specialistă în metoda Compassionate Inquiry dezvoltată de Gabor Maté, a declarat pentru Libertatea că această tendință de a asocia problemele actuale cu experiențele din copilărie nu trebuie simplificată prin identificarea unei „vinovății”. Ea subliniază că procesul de vindecare reală începe cu înțelegerea complexității acestor legături și nu prin căutarea unui responsabil unic.
Astfel, deși tinerii din Generația Z își exprimă frecvent nemulțumirile față de părinți, specialiștii atrag atenția că fiecare situație este complexă și cere o abordare atentă și empatică, care să sprijine găsirea echilibrului și depășirea traumelor din trecut.
