Generalul Ştefan Dănilă susține necesitatea activării articolului 4 din Tratatul NATO după incidentul cu drona rusească de la Galaţi
Actualitate

Generalul Ştefan Dănilă susține necesitatea activării articolului 4 din Tratatul NATO după incidentul cu drona rusească de la Galaţi

🔗 PortalX 📖 3 min citire

Generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General al Armatei Române, consideră că România ar trebui să ceară activarea articolului 4 din Tratatul NATO ca răspuns la incidentul fără precedent în care o dronă rusă s-a prăbușit peste un bloc din orașul Galați.

Într-un interviu acordat agenției News, generalul a detaliat motivele pentru care armata română nu a putut doborî drona și a subliniat măsurile ce trebuie luate în continuare atât pe plan militar, cât și diplomatic. El susține că este esențial ca România să solicite consultările în cadrul Consiliului Atlanticului de Nord (NAC), invocând Articolul 4, pentru a coordona o reacție aliată suplimentară.

Importanța Articolului 4 în contextul securității regionale

Articolul 4 din Tratatul NATO prevede consultări între aliați atunci când orice stat membru simte că integritatea sa teritorială, suveranitatea politică sau securitatea sunt amenințate. Spre deosebire de Articolul 5, care consideră un atac asupra unui membru ca fiind un atac asupra întregii Alianțe, articolul 4 nu impune intervenția militară directă, ci doar consultări.

De la înființarea alianței, articolul 4 a fost activat doar de nouă ori, întotdeauna în contexte de tensiuni majore, de exemplu de către Turcia în legătură cu conflictele la frontiera siriană sau de mai multe state din Europa de Est imediat după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

Provocările interceptării dronei rusești la Galați

Generalul Dănilă explică faptul că dronele mici sunt extrem de dificil de interceptat în spațiul aerian apropiat de zone urbane. Apar și dispar rapid de pe radare, au dimensiuni reduse comparabile cu ale păsărilor și, din acest motiv, chiar și avioanele ridicate cu ordin de distrugere au fost incapabile să le localizeze și să le angajeze cu precizie.

Folosea rachetelor antiaeriene într-o zonă dens populată ar fi fost foarte riscant, întrucât o interceptare cu rachetă poate provoca pagube colaterale mai grave decât drona însăși, a mai atras atenția fostul șef al Statului Major General, amintind de un incident similar în Polonia.

Contextul diferit față de incidentele din zonele baltice

Referindu-se la doborârea unei drone rusești în spațiul aerian al țărilor baltice, generalul Dănilă a subliniat că situația de la Galați este diferită, contextul geografic și al riscurilor fiind distinct, ceea ce a influențat opțiunile militare disponibile pentru România.

În concluzie, fostul șef al armatei române recomandă o abordare aliată coordonată prin NATO pentru prevenirea unor astfel de incidente și gestionarea lor în condiții de maximă securitate pentru teritoriul României.

Articole similare

Toate stirile →
← Inapoi la Stiri