România se confruntă în prezent cu lipsa unor sisteme eficiente de apărare împotriva dronelor care pătrund în spațiul său aerian, a declarat generalul maior în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie de Sud-Est al NATO. Potrivit acestuia, dificultățile țin atât de dotarea insuficientă a Armatei Române, cât și de golurile legislative care afectează modul în care militarii pot reacționa în astfel de situații.
Generalul explică faptul că metodele tradiționale, precum utilizarea avioanelor de vânătoare și armamentul lor standard, inclusiv tunurile și rachetele aer-aer, sunt puțin eficiente în doborârea dronelor. Ca alternativă, cele mai promițătoare soluții sunt dronele interceptoare, despre care se știe că ar fi fost dezvoltate în colaborare cu o companie americană, dar nu există informații clare privind achiziția și operarea lor în România.
Strategii actuale pentru doborârea dronelor militare
Dorin Toma evidențiază trei metode principale pentru neutralizarea dronelor: utilizarea armamentului aerian de la bordul elicopterelor sau avioanelor, turnurile antiaeriene precum sistemele Gepard, deși acestea prezintă riscuri ridicate de pagube colaterale, și dronele interceptoare, care reprezintă o soluție mai sigură prin faptul că sunt specific concepute pentru aceste misiuni. De asemenea, există opțiunea de bruiaj electronic, o metodă non-kinetică ce previne impactul fizic.
Lacune legislative și procedurale critice
Pe lângă lipsa echipamentului adecvat, generalul Toma subliniază problemele majore legate de cadrul normativ ce guvernează procedurile de angajare a țintelor aeriene. În România, militarii primesc ordine de a identifica și urmări o dronă înainte de a o angaja, iar intervenția efectivă trebuie să fie ultima opțiune, ceea ce poate duce la reacții tardive.
Comparativ, în țări precum Polonia și statele baltice, regulile sunt mai stricte și permit angajarea imediată a dronelor detectate, fără necesitatea aprobărilor suplimentare sau urmăririi prelungite, reducând astfel riscul de a permite dronelor să atingă zone sensibile.
Probleme privind protecția legală a militarilor
O altă problemă semnalată este absența unei protecții clare pentru militarii care iau decizia de a deschide focul asupra dronelor în timpul misiunilor. Doar în condiții foarte strict reglementate militarii pot folosi armamentul, fiind obligați să evite daunele colaterale și victimele civile. Acest context juridic complex crește riscul ca deciziile rapide și eficiente să fie încurcate de proceduri birocratice și temeri legale.
Generalul Dorin Toma concluzionează că România trebuie să investească nu numai în tehnologii moderne de apărare antiaeriană, ci și în actualizarea rapidă a regulamentelor și în crearea unui cadru legal care să asigure protecția militarilor care acționează pentru securitatea aeriană națională.
