O dronă s-a prăbușit recent în zona urbană a municipiului Galați, iar acest incident a stârnit critici puternice din partea generalului în retragere Dorin Toma, fost comandant NATO. El a calificat reacția Armatei Române drept „condamnabilă” și a atras atenția asupra faptului că, fără schimbări, astfel de situații vor degenera în tragedii cu victime și pagube semnificative.
Potrivit autorităților, fragmentele provin de la o dronă rusă Geran-2 care ar fi fost doborâtă de sistemele de apărare ucrainene în apropierea localității Reni. Resturile au traversat granița României și s-au prăbușit la aproximativ 20 km de țintă, pe teritoriul orașului Galați. Generalul Toma a subliniat aspectul îngrijorător al situației, caracterizând-o ca „un incident ce ar părea hilar dacă n-ar fi atât de alarmant”.
Critici la adresa comunicării oficiale
Dorin Toma a fost critic și față de modul în care autoritățile au comunicat cu publicul, calificând comunicarea drept „deplorabilă”. El subliniază necesitatea unei profesionalizări a discursului public, precum și transparență și corectitudine în furnizarea informațiilor. „Cetățenii nu sunt de neînțeles și merită explicații clare, bazate pe fapte,” a precizat generalul. El dezminte afirmațiile oficiale că traiectoria dronei nu ar fi putut fi anticipată și că supravegherea întregului spațiu aerian nu este posibilă, catalogând aceste declarații drept false.
Necesitatea implementării rapide a tehnologiilor anti-dronă
În contextul creșterii utilizării dronelor în conflictele armate, generalul Toma reproșează Ministerului Apărării Române că rămâne blocat în faza de testare pentru sistemul anti-dronă MEROPS, o tehnologie ce folosește inteligență artificială și care în alte țări a dovedit o eficiență de până la 95%. Deși folosit în mod curent de armatele americană și poloneză, MEROPS nu este încă operațional în România din cauza unor întârzieri birocratice, fapt ce pune în pericol siguranța populației.
Sistemul MEROPS este apreciat pentru costurile reduse, mobilitatea ridicată și capacitatea de a neutraliza dronele fără a provoca daune colaterale importante. Întârzierea în adoptarea sa reflectă, în opinia generalului, o „paradigmă birocratică” care împiedică implementarea rapidă a soluțiilor esențiale pentru apărarea teritoriului românesc.
Contextul tacticii rusești și pasivitatea armatei române
Incidentul din Galați nu este singular, explică generalul Toma, deoarece armata rusă practică în mod frecvent atacuri cu drone asupra porturilor Ismail și Reni. Cu toate acestea, reacția armatei române rămâne limitată strict la monitorizarea traiectoriei dronelor, fără intervenții active de interceptare. Acțiunile militare s-au rezumat la ridicarea de avioane pentru supraveghere, fără a încerca doborârea amenințărilor aeriene, fapt ce ridică întrebări serioase despre capacitatea actuală de apărare a țării.
