Demisia surprinzătoare a lui Péter Szijjártó, fost ministru de Externe al Ungariei, continuă să provoace dezbateri aprinse legate de situația internă a fostului partid de guvernământ Fidesz. Conform informațiilor publicate de Telex, Szijjártó a renunțat miercuri la mandatul său parlamentar pentru a prelua o poziție de conducere în cadrul companiei chineze BYD, unde va avea responsabilități privind relațiile externe și extinderea business-ului.
Într-o postare pe rețelele sociale, Péter Magyar, lider al partidului Tisza, aflat la guvernare, a criticat dur această decizie. Magyar l-a acuzat pe Szijjártó că a servit anterior interese externe, precizând că acum se va ocupa de o companie chineză pentru care a făcut lobbying intens în vederea obținerii unor subvenții importante din partea statului maghiar.
Magyar a subliniat că fostul ministru, cunoscut pentru rolul său în atragerea investițiilor străine în sectoarele automotive și al bateriilor, a acționat mai mult în interesul altor țări decât al Ungariei. „Diferența este că, de acum înainte, nu statul, ci angajatorul său real va plăti pentru activitatea depusă de Péter Szijjártó”, a punctat el.
Péter Magyar despre perspectiva viitoare a partidului Fidesz
Pe lângă comentariile legate de plecarea lui Szijjártó, Péter Magyar a atras atenția asupra unei posibile destrămări rapide a Fidesz. El a comparat partidul cu o „corabie care se scufundă”, observând cum mai mulți lideri importanți aleg să-l părăsească în ultima perioadă.
În opinia sa, Fidesz parcurge o cale similară cu fostele partide pro-democrație din Ungaria, printre care SZDSZ, care au pierdut în timp relevanța politică. „Fidesz a pornit oficial pe calea dizolvării”, a declarat Péter Magyar, exprimând o poziție tranșantă față de viitorul formațiunii.
Totodată, Magyar a criticat lipsa de reacție a liderului Fidesz, Viktor Orbán, care, în timpul acestei crize, se află în Statele Unite, unde urmărește un meci de fotbal în compania familiei și apropiaților. Această absență a fost interpretată ca o lipsă de implicare în gestionarea unei situații considerate chiar o „criză constituțională”.
