Giovanni Castellucci, fostul director executiv al companiei Autostrade per l'Italia (Aspi), a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru prăbușirea podului Morandi din Genova, incident ce a avut loc în august 2018 și a provocat moartea a 43 de persoane, conform relatărilor BBC.
Deși procurorii italieni solicitau o pedeapsă mai severă, sentința a fost întâmpinată ca o victorie importantă de familiile victimelor. Castellucci, care execută deja o condamnare de șase ani pentru un alt accident rutier grav petrecut în 2013, nu a fost prezent în sala de judecată când judecătorul Paolo Lepri a pronunțat verdictul.
El a fost doar unul dintre cei 57 de inculpați judecați în acest caz de anvergură. Alți oficiali importanți din rețeaua autostrăzilor italiene au primit, de asemenea, pedepse dure. Michele Donferri Mitelli, alt director de rang înalt în Aspi, a fost condamnat la 11 ani de închisoare, iar Paolo Berti, fostul adjunct al lui Castellucci, a primit o pedeapsă de cinci ani și jumătate, aceasta fiind redusă față de cererile inițiale ale procurorilor.
De asemenea, responsabilii mentenanței și oficialii guvernamentali nu au scăpat de pedeapsă. Antonino Galatà, fost director al firmei Spea, care se ocupa de întreținere, a fost condamnat la cinci ani și jumătate, iar Mauro Coletta, fost funcționar al Ministerului Transporturilor responsabil cu autostrăzile, a primit o pedeapsă de cinci ani.
Familia victimelor a primit cu satisfacție decizia tribunalului, văzând în aceasta o formă de compensație morală. Emmanuel Diaz, al cărui frate a decedat în urma prăbușirii, s-a declarat mulțumit de sentințele aspre, iar Egle Possetti, care și-a pierdut întreaga familie în tragedie, a subliniat că pedeapsa primită de Castellucci este justă și necesară pentru a asigura responsabilitatea penală a celor vinovați.
În ajunul pronunțării sentinței, actualul director al Aspi, Arrigo Giana, a oferit primele scuze oficiale pentru tragedie, recunoscând responsabilitatea morală a companiei. „Deciziile și lipsa de acțiune a unor persoane au lăsat răni adânci în societatea noastră și în inimile familiilor afectate”, a declarat Giana.
Procesul s-a concentrat pe întârzierea și neglijența în lucrările de întreținere ale podului, construit în 1967 de inginerul Riccardo Morandi. Procurorii au prezentat dovezi că managerii Aspi au amânat în mod repetat reparațiile critice pentru a reduce costurile și a maximiza profitul, ignorând semnalele de alarmă privind degradarea structurală.
Apărarea a susținut că vinovăția revine unui defect ascuns de designul original, care a făcut imposibilă detectarea coroziunii interne a cablurilor metalice învelite în beton. Totuși, această teorie a fost respinsă de judecători, care au stabilit că responsabilii aveau obligația să monitorizeze și să testeze structura folosind metode adecvate și moderne.
Sentințele grele reflectă concluzia că nepăsarea și lăcomia administratorilor au condus la una dintre cele mai grave catastrofe din istoria recentă a Italiei.
