O dronă de origine rusă, modelul Geran-2, s-a prăbușit recent în orașul Galați, generând îngrijorări majore din cauza densității mari a populației în zonă. Generalul (r) Dorin Toma, fost comandant NATO, a exprimat o critică vehementă la adresa Armatei Române pentru modul în care a gestionat incidentul, calificând reacția acesteia drept „condamnabilă” și avertizând asupra riscului unor tragedii viitoare.
Riscuri majore cauzate de lipsa măsurilor adecvate
Generalul Toma a subliniat că neimplicarea adecvată a forțelor militare este o problemă gravă, care, dacă nu este corectată, ar putea duce la accidente cu victime și pagube importante. El a explicat că resturile dronei, aparent doborâte de apărarea ucraineană în zona localității Reni, au parcurs aproximativ 20 de kilometri până în spațiul aerian al României, prăbușindu-se în Galați, ceea ce reprezintă o situație extrem de periculoasă.
„Este o situație alarmantă și, deși ar putea părea în mod absurd, realitatea este foarte îngrijorătoare”, a adăugat generalul, evidențiind astfel vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene românești.
Deficiențe în comunicarea oficială
Criticile generalului Toma au vizat și modul în care autoritățile au comunicat informațiile legate de acest incident. El a apreciat că mesajele transmise au fost neclare și insuficient transparente, ceea ce a generat confuzie și nedumerire în rândul populației.
„Oamenii trebuie să primească informații corecte și bazate pe fapte, pentru că cetățenii acestei țări nu sunt naivi”, a afirmat fostul comandant, contestând afirmațiile oficiale conform cărora traiectoria dronei nu ar fi putut fi anticipată și că spațiul aerian nu poate fi supravegheat integral.
Întârzierea în implementarea sistemelor anti-dronă
Un punct esențial al criticii aduse Armatei Române este legat de lipsa de adoptare rapidă a tehnologiilor moderne anti-dronă. Generalul Toma a remarcat că, în timp ce alte țări folosesc cu succes sistemul MEROPS, care are o eficiență demonstrată de 95% în Ucraina, România întârzie să implementeze astfel de soluții.
Deși sistemul a fost testat pentru o perioadă extinsă, considerată doar parțial de succes de către armata română, punerea lui în funcțiune întârzie. Acest lucru, în opinia generalului, reflectă o cultură birocratică care blochează adoptarea rapidă a tehnologiilor esențiale pentru protecția cetățenilor.
Contextul tacticii ruse și reacția pasivă a Armatei Române
Generalul Toma a menționat că astfel de atacuri cu drone fac parte din strategia militară a Rusiei, fiind folosite pentru lovituri asupra porturilor Ismail și Reni. În acest context, reacția Armatei Române este considerată de fostul comandant insuficientă, limitându-se doar la monitorizarea zborului dronelor fără a interveni activ pentru neutralizarea acestora.
În concluzie, mesajul fostului comandant NATO este un apel la modernizarea rapidă a sistemelor de apărare împotriva amenințărilor aeriene neconvenționale și la o comunicare publică transparentă și eficientă pentru consolidarea siguranței naționale.
