Agenția Fitch Ratings a ales să mențină ratingul de investiții al României la nivelul categoriei BBB-, similar celui atribuit Botswana, în urma unui apel făcut de autoritățile române. Această decizie vine în contextul unor semnale contradictorii provenite din gestionarea politicilor economice naționale.
În jurul datei de 20 iulie 2026, analiștii Fitch avertizau guvernul că există riscul retrogradării României în categoria „junk”, pe fondul unor măsuri economice percepute ca reactive și lipsite de o viziune pe termen mediu. Această tranzacție se traducea prin dobânzi mai mari pentru finanțarea datoriei publice, reflectând o administrare considerată fragilă.
În următoarele zile, Ministerul Finanțelor a solicitat timp pentru a analiza datele și argumentele prezentate de Fitch, răspunzând rapid prin anunțarea reducerii deficitului bugetar la 2% din PIB pentru primele șase luni ale anului. Aceste informații au fost confirmate prin date oficiale privind execuția bugetară, transmise în interval scurt.
La finalul lunii iulie, guvernul interimar a reafirmat angajamentul față de menținerea politicii monetare stricte, implicând rate de dobândă ridicate și politici care afectează puterea de cumpărare a populației. S-au evitat însă ajustările în domenii critice precum combaterea fraudei TVA și operarea bugetelor serviciilor de informații.
Pe 29 iulie 2026, după analiza apelului, comitetul Fitch a decis să păstreze ratingul României la nivelul categoriei Botswanei, deși cu perspectivă negativă. Unul dintre factorii luați în considerare ar fi fost și stabilizarea temporară a cursului valutar în Botswana, relativ comparabilă ca dinamică.
În comunicatul oficial din 31 iulie, Fitch a explicat că apelul României a fost analizat și că informațiile suplimentare primite au dus la o decizie diferită de cea inițială de retrogradare. Totuși, perspectiva negativă a fost menținută, semnalând continuarea incertitudinilor economice pe termen mediu.
În opinia analiștilor, situația economiei românești rămâne dificilă, iar comunicatul Fitch transmite un avertisment discret privind riscurile ascunse din spatele păstrării ratingului. De asemenea, se ridică o dilemă etică legată de finanțarea agențiilor de rating, acestea fiind plătite de statul evaluat, ceea ce poate influența obiectivitatea deciziilor.
Astfel, apelul României a permis amânarea retrogradării, însă perspectivele economice rămân cu semnul întrebării, subliniind necesitatea unor reforme și politici economice mai solide și transparente în perioada următoare.
