Două tronsoane majore de autostradă din România, ce ar fi trebuit inaugurate până la finele anului 2026, se confruntă cu întârzieri semnificative, existând riscul ca finalizarea acestora să fie amânată pentru anul 2027. Această situație generează presiuni asupra respectării calendarului stabilit în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a finanțării europene aferente.
Șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, aflat în prezent în audierile parlamentare pentru numirea în funcția de ministru al Transporturilor în Guvernul Veștea, a confirmat aceste dificultăți. În privința tronsonului Margina-Holdea de pe autostrada Lugoj-Deva (A1), finanțat prin PNRR, Pistol a declarat că termenul de finalizare nu va putea fi respectat în 2026. Acest sector, ce include tunelul de la Margina-Holdea și care reprezintă ultima legătură rămasă între Banat și Transilvania pe autostradă, este unul dintre elementele cheie ale coridorului pan-european 4.
Mai dificilă este situația celor două secțiuni montane ale autostrăzii Sibiu-Pitești, în special pe distanța Boița - Tigveni, aproximativ 80 km, cu un teren complex și o geologie dificilă. Fără deblocarea rapidă a acordului de mediu revizuit, finalizarea acestor lucrări ar putea fi împinsă chiar până în 2030, a adăugat oficialul.
În cazul Autostrăzii Moldovei A7, situația este la fel de complicată. Termenul-limită impus de PNRR pentru finalizarea segmentului Săbăoani - Pașcani este 31 august 2026, dată până la care trebuie să fie încheiate lucrările pentru a nu se pierde finanțarea nerambursabilă. Conform declarațiilor lui Cristian Pistol, este posibil ca acest termen să nu fie respectat, iar lucrările să se prelungească până în 2027.
Cristian Pistol a explicat că în timpul mandatului său a preluat un calendar dur, cu condiții stricte, inclusiv modificări de finanțare care au crescut ponderea granturilor nerambursabile, însă și termenele pentru implementare. Prioritatea sa actuală este să evite pierderea oricărui euro din fondurile europene, motiv pentru care intenționează să discute cu reprezentanții Comisiei Europene pentru ajustarea criteriilor de evaluare, astfel încât să fie luat în considerare progresul efectiv al lucrărilor, nu doar recepția în termene fixe.
De asemenea, restul Coridorului 9 pan-european, inclusiv segmentul care leagă România de frontierele cu Ucraina și Republica Moldova prin Autostrada Unirii (A8), va fi finanțat prin programul SAFE, urmând să cuprindă 9 loturi cu o lungime totală de peste 220 km.
