Sectorul lactatelor din România se confruntă cu o criză extrem de gravă, una dintre cele mai dure din ultimii ani, care este însă ignorată de instituțiile europene din cauza datelor inexacte transmise de autoritățile române. Aceasta situație alarmantă a fost semnalată de eurodeputatul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European (AGRI), conform agrointel.ro.
Potrivit europarlamentarului, chiar și fermele mari, complet automatizate și echipate cu roboți de muls, riscă să intre în colaps financiar din cauza scăderii accentuate a prețurilor pe piața liberă. Cele mai afectate sunt fermele mici și mijlocii, care dețin între 70 și 80 de bovine.
Prăpastia cifrelor este evidentă:
- Prețul pe piața liberă („lapte spot”): 0,70 – 0,80 lei pe litru
- Costul real pentru producție: 1,70 – 2,00 lei pe litru
- Prețul oficial raportat la nivelul UE: 2,40 lei pe litru, cu tendință ascendentă
În acest context, Daniel Buda a solicitat comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen, să activeze rezervele de criză ale Uniunii Europene pentru a oferi sprijin financiar producătorilor români. Cu toate acestea, Comisia Europeană a respins cererea, bazându-se pe datele oficiale furnizate de Observatorul Pieței Laptelui de la Bruxelles, care provin direct de la instituțiile din România, și care indică o creștere a prețurilor și o stare prosperă a sectorului lactatelor.
Daniel Buda reacționează dur la această situație: „Comisarul nu minte, ci noi, cei din țară, transmitem informații eronate! Autoritățile comunică date ca în vremurile comuniste, când se raportau producții record, deși fermierii abia supraviețuiesc.”
Replică după modelul crizei cerealelor din Ucraina
Europarlamentarul român avertizează că această problemă de comunicare nu este nouă și aduce în discuție criza cauzată de importurile masive de cereale ieftine din Ucraina. Lipsa unor statistici clare a limitat atunci accesul României la sprijinul financiar de la UE.
Buda critică din nou managementul asociațiilor profesionale de profil, dar și inertitatea instituțiilor-cheie, precum Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei și Institutul Național de Statistică. Aparatul administrativ este catalogat drept un „sistem anchilozat și inert”, dominat de funcționari cu o mentalitate „merge și așa”.
Europarlamentarul solicită urgent implementarea unui mecanism transparent de raportare și colaborare între asociațiile profesionale și ministere. Acest sistem ar trebui să reflecte corect situația reală din ferme, astfel încât comunitatea europeană să poată interveni eficient și să nu mai țină cont doar de „statistici de vitrină”.
