Alexandru Bâlcu, bărbatul care a fost surprins lipind abțibilduri cu chipul lui Corneliu Zelea Codreanu și mesaje ale Mișcării Legionare pe Sinagoga Eșua Tova, cea mai veche sinagogă din București, se află în așteptarea unei decizii definitive a Curții de Apel București, programată pentru data de 18 iunie 2026.
În precedenta instanță, Bâlcu a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru fapta sa, iar în ultimul său cuvânt a respins acuzațiile invocând faptul că legea sub care a fost judecat ar fi una „stalinistă”. Abțibildurile pe care le-a aplicat conțin simboluri și sloganuri ale Mișcării Legionare, grupare fascistă responsabilă pentru grave acte antisemitice, inclusiv vandalizarea Sinagogii Eșua Tova în timpul Pogromului de la București din ianuarie 1941.
În zilele 21-23 ianuarie 1941, în perioada Rebeliunii Legionare, sute de evrei din București au fost arestați, maltratați și uciși de membri ai Gărzii de Fier. Tot atunci, numeroase sinagogi, printre care și Sinagoga Eșua Tova, precum și locuințe și magazine evreiești, au fost vandalizate, iar zeci de victime au fost ucise în zone izolate din apropierea Capitalei.
Alexandru Bâlcu este cunoscut ca unul dintre membrii activi ai organizației extremiste Noua Dreaptă, care, deși are un comportament și o identitate ce corespund definiției unei organizații fasciste, legionariste și xenofobe după OUG 31/2002, nu a fost declarată oficial ilegală. Noua Dreaptă folosește simboluri precum crucea celtică sau elemente legionare și răspândește materiale ce glorifică Mișcarea Legionară.
Potrivit legislației românești, constituirea, aderarea sau sprijinirea unor organizații cu caracter fascist, precum Mișcarea Legionară, este o infracțiune sancționată cu pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 10 ani, însă în practică, Noua Dreaptă continuă să activeze fără restricții majore.
În august 2024, Bâlcu a fost prins de un jandarm în timp ce lipsea pe Sinagoga Eșua Tova abțibilduri cu inscripții legionare, iar în momentul interpelării a recunoscut că le-a confecționat și aplicat personal.
În acest context, cererea sa către instanță de a-i fi returnată insigna cu simbolurile Gărzii de Fier adaugă un nou capitol în controversa privind activitățile și revendicările publice ale membrilor organizațiilor extremiste din România.
