România a fost martora, în decurs de o săptămână, a două explozii produse de drone, evenimente care au generat îngrijorare publică, în contextul tensiunilor de la graniță și al incertitudinilor politice. Psihologul Radu Leca a explicat vineri pentru Libertatea felul în care creierul uman percepe astfel de situații și a oferit recomandări pentru populație și decidenți.
Reacția creierului la explozii asociate conflictelor la graniță
Atunci când are loc o explozie legată de un conflict la graniță, creierul interpretează rapid acest semnal ca o amenințare imediată, transformând ce părea până atunci un pericol îndepărtat într-o realitate apropiată. Acest lucru se traduce printr-o scădere a sentimentului de control și o creștere a vulnerabilității resimțite de indivizi.
Repetarea evenimentelor, cum a fost cazul dronei explodate la Constanța, urmată de cea de la Galați, amplifică această stare de alertă. Oamenii încep să presupună că alte incidente similare vor urma, chiar dacă probabilitatea concretă este dificil de evaluat. Astfel, reacțiile pot varia de la o îngrijorare moderată până la anxietăți persistente, în special în cazul persoanelor predispuse sau care au experimentat anterior stres semnificativ.
Încărcătura emoțională și rolul încrederii în instituții
Psihologul subliniază importanța încrederii în instituțiile statului ca un element esențial în atenuarea anxietății colective. Lipsa acestei încrederi poate conduce la apariția gândurilor obsesive, a scenariilor catastrofice, a tulburărilor de somn și a nevoii permanente de reafirmare a siguranței.
Contextul politic, marcat de lipsa unui guvern stabil, de un premier interimar demis și de absența unui lider clar la conducerea Armatei, agravează sentimentul de nesiguranță. Creierul simplifică această situație în termeni simpli: „Cine ne protejează în caz de criză?” Astfel, încrederea în instituții acționează ca un amortizor psihologic, iar slăbirea ei favorizează deteriorarea stării mentale a populației.
Reacții sociale și psihologice diverse
La nivel social, emergența acestor situații duce la polarizarea opiniilor, confruntări online, căutarea vinovaților și consum exagerat de informații alarmiste. Aceste manifestări sunt răspunsuri naturale ale oamenilor care încearcă să recâștige controlul asupra realității în condiții de incertitudine.
Impactul diferă și în funcție de vârstă: copiii și adolescenții pot manifesta anxietate, coșmaruri sau comportamente regresive ori de bravură superficială, iar vârstnicii, în special cei cu experiențe traumatizante anterioare, pot resimți reactivarea anxietăților și epuizare psihică.
Recomandări pentru a evita panica și anxietatea cronică
Frica este un mecanism biologic de protecție, dar devine problematică atunci când este cronică sau disproporționată. Pentru a preveni această situație, Radu Leca recomandă o igienă psihologică riguroasă, printre care:
- Limitarea consumului de știri la surse credibile și informarea doar o dată sau de două ori pe zi;
- Menținerea unui contact regulat cu cei dragi pentru susținere emoțională;
- Practici regulate de relaxare și activități care ajută la reducerea stresului;
- Accesarea suportului psihologic profesionist în caz de nevoie.
Aceste măsuri ajută la consolidarea rezilienței individuale și colective, reducând impactul negativ al situațiilor tensionate precum cele generate de exploziile dronelor la granița României.
