Pe 5 iunie, în Portul Constanța și în zona litoralului Mării Negre au avut loc explozii a patru drone maritime ucrainene, incident soldat cu evacuarea preventivă a peste 1.300 de persoane de pe plajele din apropiere, fără victime raportate.
Prima dronă a fost descoperită în Portul Constanța, iar alte trei s-au autodetonat, două în larg și una în afara portului. Inițial, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a menționat că drona găsită în port s-a autodetonat și face parte din echipamentul utilizat în conflictul din Ucraina. Surse oficiale pentru Libertatea au confirmat ulterior că toate cele patru drone erau de proveniență ucraineană, informație susținută și de primarul Capitalei, Nicușor Dan.
Incidentul vine la o săptămână după ce o dronă de tip Geran 2, de origine rusească, a căzut pe un bloc din Galați, rănind două persoane, crescând astfel tensiunile și atenția asupra acestor evenimente.
Evaluarea experților militari
Libertatea a solicitat opinia a doi specialiști în domeniul militar, care au analizat atât cauzele, cât și implicațiile incidentului de la Constanța.
Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații în Armata Română, explică că Ucraina poartă responsabilitatea pentru explozia dronelor în Portul Constanța, în timp ce Rusia este responsabilă pentru incidentul de la Galați. El pune în discuție lipsa monitorizării dronelor care au pătruns într-o zonă atât de sensibilă precum portul, insistând asupra întrebărilor privind capacitatea sistemului de a detecta și reacționa la amenințări.
„Ne întrebăm de ce aceste drone nu au fost identificate pe mare, de ce nu a fost detectată invazia într-un element vital de infrastructură, precum Portul Constanța. Care a fost lanțul de comandă și modul de reacție? Aceste aspecte trebuie clarificate urgent” a declarat Mateiu, evidențiind gravitatea situației cauzate de cele patru drone autodetonate.
Mai mult, fostul ofițer sugerează că Ucraina ar fi trebuit să comunice autorităților române din timp pentru a evita astfel de situații periculoase, mai ales având în vedere relațiile de vecinătate și cooperare.
În plus, Mateiu subliniază necesitatea modernizării sistemelor de supraveghere la nivelul porturilor mari, astfel încât amenințările similare să poată fi monitorizate și neutralizate rapid. El atrage atenția că drona, cu o dimensiune de 5,5 metri, putea fi confundată cu o ambarcațiune de migranți, dar totuși trebuia detectată la timp printr-un sistem combinat de radare și camere video.
Expertul menționează exemplul sistematic de supraveghere din China, unde în orașe există mii de camere video care monitorizează fiecare mișcare, context pe care îl consideră un model de urmat pentru îmbunătățirea securității portuare în România.
