De la începutul democrației în România, după 1989, șase guverne au fost demise prin moțiuni de cenzură adoptate în Parlament. Este vorba despre guvernele conduse de Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban și Florin Cîțu. În plus, moțiunea de cenzură inițiată împotriva lui Ilie Bolojan, având deja peste 250 de semnături, are șanse mari să treacă în Parlament în data de 5 mai 2026.
Libertatea a examinat evoluția cursului oficial de schimb leu-euro în ziua votului moțiunilor și în ziua următoare, comparând aceste date cu cele din perioada de două săptămâni anterioare, oferite de Banca Națională a României (BNR). Această perioadă a fost aleasă pentru a surprinde pe deplin variațiile valutare, având în vedere intervențiile BNR pe piața valutară pentru stabilizarea leului în cazul fluctuațiilor puternice.
Contextul moțiunilor a fost foarte diferit: unele au apărut în timpul crizelor economice globale, altele în perioada pandemiei de COVID-19, iar câteva au avut cauze politice interne bine definite, cum ar fi disputa dintre Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu în 2017 sau actuala încercare a PSD de a-l detrona pe Ilie Bolojan. Analiza arată că din cele șase guverne demise, două erau orientate politic la stânga și patru la dreapta.
Guvernul Emil Boc
Moțiunea care a dus la căderea acestui guvern a fost adoptată pe 13 octombrie 2009, depusă de PNL și UDMR, cu susținerea PSD. Cursul leu-euro a urcat de la 4,2495 lei/euro pe 1 octombrie 2009 la 4,2940 lei/euro pe 14 octombrie, evidențiind o depreciere a leului de 1,05%. Aceasta a fost cea mai semnificativă scădere a monedei naționale în jurul unei moțiuni de cenzură, afectând în special persoanele cu credite în euro.
Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu
Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ungureanu a fost adoptată pe 18 aprilie 2012, inițiată de PNL și PSD. Cursul a fost relativ stabil, cu o ușoară apreciere a leului de circa 0,09% între începutul lunii aprilie și data votului, ceea ce indică o influență minimă asupra pieței valutare.
Guvernul Sorin Grindeanu
Pe 21 iunie 2017, moțiunea care a demis guvernul condus de Grindeanu, depusă de PSD și ALDE împotriva propriului cabinet, a generat o depreciere a leului de 0,52%. Aceasta a fost a doua cea mai mare fluctuație observată în analiza Libertății. Acțiunea a fost motivația liderului PSD Liviu Dragnea, nemulțumit de modul în care guvernul acționa.
Guvernul Viorica Dăncilă
În 10 octombrie 2019, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură împotriva cabinetului Dăncilă, votată de o coaliție largă: PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR și minoritățile naționale. Leul a înregistrat o depreciere ușoară, de 0,26%, în jurul zilei votului.
Guvernul Ludovic Orban
Moțiunea depusă de PSD și UDMR și adoptată pe 5 februarie 2020 a dus la o apreciere de 0,28% a leului față de euro. După această demitere, Orban a fost reinstalat pentru a gestiona criza pandemică.
Guvernul Florin Cîțu
Pe 28 septembrie 2021, moțiunea inițiată de PSD și susținută de USR și AUR a provocat o depreciere modestă a leului, de 0,13%. Aceste mișcări valutare au fost mai reduse comparativ cu alte episoade de instabilitate politică.
Astfel, impactul moțiunilor de cenzură asupra valutei naționale a fost variabil, influențat de contextul politic și economic al fiecărui moment. Moțiunea împotriva lui Ilie Bolojan, pe care Parlamentul urmează să o voteze în perioada imediat următoare, ar putea adăuga o nouă dimensiune acestei dinamici monetare.
