În fiecare an, pe 29 iulie, România sărbătorește Ziua Imnului Național prin ceremonii militare și religioase desfășurate atât în București, cât și în garnizoanele din întreaga țară. Această dată are o semnificație istorică importantă, amintind de anul 1848, când a fost intonat pentru prima oară în mod oficial cântecul patriotic „Deșteaptă-te, române!” în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Versurile acestui cântec au fost scrise de Andrei Mureșanu sub titlul „Un Răsunet” în timpul Revoluției de la 1848, pe o melodie atribuită compozitorului Anton Pann. „Deșteaptă-te, române!” a avut un rol esențial în timpul Războiului de Independență din 1877, insuflând curaj trupelor române, chiar dacă încă nu era imnul oficial al țării.
În perioada regimului comunist cântecul a fost interzis din cauza mesajului său puternic despre libertate și identitate națională. Abia după Revoluția din 1989, „Deșteaptă-te, române!” a fost adoptat din nou ca simbol suprem al statului român.
O scurtă istorie a imnurilor României
Din 1862 până în prezent, România a avut în total șapte imnuri naționale, fiecare reflectând schimbările politice și ideologice ale epocii respective. Primul imn oficial, numit „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei-Sale Prinţul Domnitor”, a fost adoptat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Compozitorul acestei piese instrumentale fără versuri a fost Eduard Hubsch, iar muzica simboliza unirea Moldovei cu Țara Românească.
După obținerea independenței, în 1884, la scurt timp după încoronarea Regelui Carol I, a fost introdus imnul „Trăiască Regele”. Păstrând linia melodică a lui Hubsch, acesta a primit versurile poetului Vasile Alecsandri. „Trăiască Regele” a rămas imnul României pentru mai bine de șase decenii, până la instaurarea regimului comunist.
Deși „Deșteaptă-te, române!” a inspirat militarii în Războiul de Independență, imnul oficial al acelei perioade era altul. Sub regimul comunist, simbolurile monarhice au fost eliminate, iar primul imn al republicii a fost „Zdrobite cătușe”, cu muzica compusă de Matei Socor. Mai târziu, în 1953, acesta a fost înlocuit de „Te slăvim, Românie!”, un imn ce conținea elemente explicite de propagandă pro-sovietică.
În ultimele decenii ale regimului comunist, între 1975 și 1977, imnul național a fost „Pe-al nostru steag e scris Unire”, iar din 1977 și până în decembrie 1989, statul a adoptat „Trei culori cunosc pe lume”.
Restabilirea „Deșteaptă-te, române!” ca simbol național
După căderea regimului comunist, cântarea Pașoptistă „Deșteaptă-te, române!” a fost oficial consacrată prin Constituție ca imnul național al României, devenind un simbol puternic al libertății, unității și identității naționale a românilor.
