Subiectele de la Evaluarea Națională au fost conforme așteptărilor, situându-se la un nivel de dificultate mediu, nici prea greu, nici prea simplu. Textul propus, semnat de Vernica D. Niculescu, autoare cunoscută din manualele școlare, a pus totuși probleme la înțelegerea rapidă, necesitând o lectură atentă.
Unul dintre punctele sensibile a fost exercițiul cinci de gramatică, unde elevii au trebuit să distingă între nuanțe morfologice fine: de exemplu, când termenul „un” funcționează ca articol și când ca numeral; în acest caz, răspunsul corect este numeral. De asemenea, folosirea corectă a genitivului substantivului „broască” sub forma „broaștei” a reprezentat o provocare, generând erori frecvente.
Testul pare să fie mai mult orientat spre identificarea capcanelor și eventualelor confuzii, decât spre evaluarea reală a competențelor gramaticale. În continuare, subiectul al doilea a cerut realizarea unui rezumat al textului semnat de Niculescu, un exercițiu tradițional la Evaluarea Națională din ultimul deceniu.
Deși rezumatul pare la prima vedere un exercițiu simplu, el presupune o muncă repetitivă și riguroasă acasă, învățând utilizarea corectă a timpilor verbali, în special a prezentului, și capacitatea de a extrage esența textului. Principala eroare este preluarea formulărilor autorului fără reformulare, ceea ce conduce la pierderi semnificative de puncte.
Este important de remarcat că mulți elevi reușesc să rezolve o mare parte din subiect, chiar fără a înțelege în profunzime textul, datorită programelor intensive de pregătire și a memorării șabloanelor. Aceasta reprezintă o realitate tristă, alimentată de caracterul foarte standardizat al testului.
Competiția acerbă pentru locurile limitate în liceele de top agravează situația, iar accesul la meditații deseori face diferența între succes și eșec. De aceea, pentru numeroși profesori, clasa a 8-a devine o etapă dificilă, marcată de repetarea excesivă a unor metode și șabloane considerate eficiente.
O tendință clară observată anual este existența unei diferențe foarte mari între mediile elevilor: sunt puțini cei care au note între 5 și 7, creând o ruptură evidentă între elevii foarte bine sau foarte slab pregătiți. Anul acesta, această diferență se preconizează a fi și mai accentuată.
Profesorul Costi Rogozanu, cadru didactic de limba și literatura română la Colegiul Național „Unirea” din Focșani, este autorul acestei analize a subiectelor Evaluării Naționale 2026.
