Nicușor Dan, președintele ales al României în 2025, este adesea descris drept un „cetățean mai presus de orice bănuială”, titlu inspirat de filmul lui Elio Petri. Cu o carieră academică remarcabilă, care include două medalii de aur obținute la Olimpiada Internațională de Matematică în 1987 și 1988, studii la École Normale Supérieure din Paris și un doctorat la Université Sorbonne Paris Nord, președintele s-a întors în țară în 1998 hotărât să aducă o contribuție semnificativă.
De atunci, Nicușor Dan a colaborat cu Institutul de Matematică „Simion Stoilow” (IMAR) al Academiei Române, unde a fost angajat timp de peste 18 ani, conform declarațiilor sale publice. Activitatea sa la institut ar fi trebuit să se concentreze pe cercetare, nu pe predare sau alte atribuții didactice.
Cu toate acestea, o analiză a producției sale științifice, realizată cu ajutorul platformelor de specialitate precum Web of Science, Scopus și Google Scholar, relevă o prezență academică redusă. Profilul său este inexistent în Web of Science, iar pe Scopus se regăsesc doar două articole și cinci citări în cei 18 ani de activitate — rezultate considerate nesemnificative pentru un cercetător de această calibrare.
Pe Google Scholar nu există un profil oficial al președintelui, iar publicațiile conexe sunt puține și cu impact redus. Această situație contrastează puternic cu așteptările pentru un cercetător angajat pe termen lung în cadrul Academiei Române.
Unii ar putea susține că modul în care s-a desfășurat cercetarea în institutele românești poate explica aceste cifre, dar comparații cu alți colegi matematicieni, precum Sergiu Moroianu, absolvent al MIT și profesor cu activitate științifică intensă, scot în evidență discrepanțele majore în performanța academică.
În concluzie, deși Nicușor Dan are un parcurs academic impresionant în tinerețe, activitatea sa științifică pe durata angajării la Institutul de Matematică pare mult sub nivelul așteptat, ceea ce ridică întrebări privind implicarea și rezultatele obținute în acest interval.
