Uniunea Europeană, cu o populație actuală de 450,6 milioane de locuitori, este pe punctul de a atinge un vârf demografic istoric până în anul 2029, conform unui raport recent al Centrului Comun de Cercetare (JRC), instituție din cadrul Comisiei Europene. Numărul de locuitori ar urma să crească la aproximativ 453,3 milioane în următorii ani.
După această perioadă, blocul comunitar se confruntă însă cu o perspectivă de scădere demografică semnificativă, populația fiind estimată să ajungă la 445 milioane în 2050 și la doar 398,8 milioane până la finele secolului, un nivel apropiat de cel de la sfârșitul anilor ‘70 și ‘80.
Un aspect pozitiv și remarcabil este creșterea continuă a speranței de viață. În 2024, media blocului comunitar a ajuns la 81,5 ani, cu o diferență de cinci ani față de România, unde speranța de viață este de 76,5 ani. De asemenea, se preconizează că până în 2100 femeile vor trăi peste 90 de ani, iar bărbații peste 86 de ani.
Populația vârstnică este în creștere accelerată: până în 2050 aproape unul din trei locuitori ai UE va avea 65 de ani sau mai mult, comparativ cu unul din cinci în prezent. Această îmbătrânire demografică aduce provocări majore, inclusiv presiuni asupra pieței muncii, sistemelor publice de sănătate, educație și finanțe publice, precum și riscuri pentru coeziunea teritorială.
Totuși, raportul evidențiază și oportunitățile generate de această transformare, precum dezvoltarea „economiei argintii” – un sector ce include produse și servicii dedicate persoanelor în vârstă, susținute de inovații tehnologice și medicale.
Dubravka Șuica, comisar european, subliniază: „Trăim vieți mai lungi și mai sănătoase decât oricând – o realizare de excepție. Însă schimbările demografice impun adaptări rapide pentru a transforma aceste evoluții într-o oportunitate reală.”
Uniunea Europeană mizează pe două soluții principale pentru a contracara efectele diminuării forței de muncă: creșterea productivității și reducerea șomajului. În prezent, aproape 20% dintre persoanele aflate în pragul vârstei active nu sunt angajate, iar decalajul de ocupare între femei și bărbați este de 10 puncte procentuale. Totodată, aproximativ 8 milioane de tineri nici nu lucrează, nici nu urmează programe de educație sau formare profesională.
În fine, raportul menționează rolul tot mai important al imigrației în a modera efectele negative ale îmbătrânirii și scăderii forței de muncă. Totuși, această sursă nu este considerată capabilă să schimbe fundamental traiectoria demografică a Uniunii Europene.
