Europa se confruntă cu o dependență economică crescândă față de giganți tehnologici americani, aspect care ridică provocări importante atât din punct de vedere economic, cât și geopolitic. Companii din Silicon Valley, precum Apple și Google, controlează servicii esențiale pe continent, de la telefoane mobile și stocare în cloud, până la inteligența artificială. În sectorul plăților, Visa și MasterCard americane domină tranzacțiile europene, iar gazul natural lichefiat provenit din SUA a înlocuit importurile din Rusia, devenind o sursă majoră de energie pentru Europa.
De ce nu reușește Europa să construiască propriile companii tehnologice majore? Răspunsul se află în reglementările stricte impuse de Uniunea Europeană, care, deși bine intenționate, au creat o birocrație complexă ce împiedică creșterea firmelor europene. Potrivit unei analize publicate în revista The Economist, aceste reguli pun o presiune financiară mare asupra companiilor locale, în timp ce giganții americani au resursele necesare pentru a respecta condițiile impuse, consolidându-și astfel poziția pe piața europeană.
Sectorele tehnologice cheie, cum ar fi inteligența artificială, tehnologia spațială sau computerele de înaltă performanță, sunt dominate de Statele Unite. Europa nu dispune de lideri globali în aceste domenii, cu excepția companiei olandeze ASML, care furnizează echipamente esențiale pentru producția de cipuri. Chiar și guvernele europene folosesc tehnologii oferite de Microsoft, Amazon sau SpaceX, iar tentativele de a dezvolta alternative europene au avut în general rezultate limitate.
Dependența față de SUA este vizibilă și în sectorul financiar. În 2016, băncile europene au cedat sistemul de plăți „Visa Europe” către compania americană Visa, urmare a restricțiilor impuse de reglementările europene ce au limitat profitabilitatea acestui domeniu. Totodată, Europa importă aproximativ 85% din necesarul de gaz natural, iar peste un sfert provine din Statele Unite. Exploatarea propriilor resurse energetice și minerale critice este însă afectată de proceduri birocratice îndelungate care pot dura ani sau chiar decenii.
Impactul cumulativ al birocrației europene a dus la vulnerabilități economice semnificative ale continentului. Deși fiecare reglementare în parte pare justificată, împreună acestea au creat un sistem rigid, ce împiedică dezvoltarea accelarată a companiilor europene și reduc autonomia tehnologică a regiunii.
În încercarea de a remedia această situație, Comisia Europeană urmează să prezinte în curând un pachet legislativ pentru susținerea „suveranității tehnologice”, ce include:
- Cloud and AI Development Act: Reglementează conceptul de cloud „suveran” și simplifică normele pentru construirea centrelor de date în Europa.
- Chips Act 2: Continuă eforturile pentru diminuarea dependenței de furnizorii externi de semiconductori.
- Strategia Open-Source: Sprijină ecosistemul software european și reduce dependența față de marile companii tehnologice americane.
- Digitalizare și AI în Energie: Vizează integrarea inteligenței artificiale și digitalizarea în sectorul energetic.
Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să asigure Europei autonomia economică pe termen lung sau dacă continentul va continua să fie caracterizat drept un „supergigant” al reglementărilor, dar dependent de puteri externe în domenii critice.
Pe de altă parte, analiști ca George Saravelos de la Deutsche Bank atrag atenția asupra unei vulnerabilități majore a Statelor Unite: dependența acestora de finanțarea externă a deficitelor bugetare. Aceasta poate reprezenta un punct pe care Europa îl poate exploata în contextul rivalităților economice globale, în timp ce continuă să structureze relația complexă cu partenerul său american.
