Euro a stabilit luni un nou prag record față de leu, ajungând la 5,1998 lei la cursul oficial publicat de Banca Națională a României (BNR). Această depreciere a monedei naționale survine în contextul depunerii unei moțiuni de cenzură de către PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, care urmează să fie votată marți, 5 mai.
O moneda națională mai slabă raportată la euro se traduce automat prin scumpiri la produsele importate din Uniunea Europeană, precum alimentele și autovehiculele. România depinde foarte mult de importuri pentru consumul alimentar, aproape două treimi fiind aduse din afară.
În plus, deprecierea leului influențează crescător costurile pentru serviciile ce au tarife în euro, cum ar fi abonamentele la telefonie, streaming de filme sau muzică. De asemenea, persoanele care au rate sau chirii în euro vor simți un impact financiar suplimentar din cauza majorării sumelor de plată.
Analizele experților semnalau încă de săptămâna trecută o tendință de depreciere a leului și creștere a dobânzilor, cu riscul pierderii fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă reformele obligatorii nu vor fi implementate până la data limită de 31 august.
Aceste dificultăți economice survin într-un context deja tensionat, marcat de creșteri de prețuri ale energiei, influențate de evenimente geopolitice precum războiul din Iran, dar și de majorările fiscale impuse anterior pentru a tempera deficitul bugetar.
Scăderea valutei naționale a fost agravată de anunțul PSD privind retragerea de la guvernare și sprijinul acordat premierului Ilie Bolojan. Formațiunea condusă de Sorin Grindeanu reproșează premierului lipsa consultărilor cu partenerii de coaliție și pune sub semnul întrebării intențiile legate de managementul companiilor de stat profitabile. Vicepremierul Oana Gheorghiu a precizat însă că nu este vorba despre privatizări, ci despre listări minoritare la bursă.
În paralel, reformele importante în administrația locală au rămas blocate, contribuind la starea de incertitudine.
Financiar, statul se confruntă cu provocări majore: în acest an Romania achită 12 miliarde de euro pentru dobânzi la datorii, echivalent a aproximativ 3% din PIB. De asemenea, autoritățile au redus deficitul bugetar de la 9,3% din PIB în anii precedenți la 6,2% în prezent, dar este nevoie să ajungă la ținta de 3% cerută de tratatele europene. Deficitul reflectă diferența dintre venituri și cheltuieli, iar când resursele lipsesc, statul se împrumută, ceea ce crește costurile de finanțare.
Declanșarea procedurilor pentru moțiunea de cenzură a amplificat aceste costuri, generând tensiuni suplimentare în contextul economic actual.
