România traversează o criză politică profundă, declanșată la începutul anului 2026. După ce PSD și-a retras sprijinul politic pentru premierul PNL Ilie Bolojan pe 20 aprilie, iar miniștrii social-democrați au demisionat, guvernul condus de acesta a fost demis oficial prin moțiune de cenzură pe 5 mai.
În urma consultărilor organizate la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe 4 iunie pe Eugen Tomac pentru postul de prim-ministru. Acesta are un termen de 10 zile pentru a forma un cabinet și a obține votul de încredere în Parlament. Deși a început negocierile oficiale luni, 8 iunie, eforturile sale s-au lovit de o atitudine sceptică din partea principalelor formațiuni politice.
Cine este Eugen Tomac și ce propune pentru guvern?
Eugen Tomac, în vârstă de 45 de ani, este europarlamentar și, din octombrie 2025, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan. Originar din Basarabia istorică, el a renunțat la cetățenia ucraineană și deține cetățenia României și a Republicii Moldova. Într-un recent interviu emoționant, Tomac a vorbit despre dificultățile copilăriei sale marcate de granițele stabilite de Stalin.
Cabinetul propus de Tomac are o structură tehnocrată, cu specialiști și diplomați. Printre miniștrii nominalizați se numără:
- Sorin Costreie – Ministerul Educației și vicepremier;
- Luca Niculescu, diplomat – Ministerul Afacerilor Externe;
- Dan Neculăescu, ambasador la NATO – Ministerul Apărării;
- Vladimir Ionaș, sociolog – Ministerul Dezvoltării;
- Prof. Nicolae Istudor, rectorul ASE – Ministerul Agriculturii;
- Teodor Dulceață – Ministerul Mediului.
În plus, guvernul va avea trei vicepremieri, dintre care unul va fi dedicat exclusiv digitalizării și debirocratizării.
Prioritățile guvernului și prioritățile economice ale lui Tomac
Eugen Tomac subliniază urgența formării unui guvern tehnocrat, având în vedere contextul geopolitic fragil și riscurile financiare. Prioritatea principală este deblocarea fondurilor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în sumă de 20 de miliarde de euro, a căror semnare are termen limită pe 31 august 2026.
Tomac promite o politică fiscală prudentă, fără introducerea de noi taxe sau impozite în anul 2026, pentru a susține mediul de afaceri și a menține deficitul bugetar conform țintelor stabilite.
Reacția partidelor politice la propunerea lui Tomac
Fără un sprijin politic cert de la început, premierul desemnat caută un compromis, refuzând însă negocierile cu partidele AUR și SOS. Totuși, principalele formațiuni parlamentare privesc cu rezerve această propunere:
PSD, condus de Sorin Grindeanu, nu a respins definitiv varianta guvernului propus de Tomac, dar a transmis o listă strictă cu 9 condiții economice și sociale pentru a-și oferi susținerea. Social-democrații solicită încetarea măsurilor de austeritate promovate anterior, cu cereri concrete precum reducerea TVA la alimente și medicamente, extinderea plafonării prețurilor la produse de strictă necesitate, indexarea pensiilor de la începutul anului și creșterea salariului minim începând cu 1 iulie 2026, precum și eliminarea CASS pentru anumite categorii sociale.
PNL, condus de Ilie Bolojan, și-a exprimat scepticismul față de un guvern tehnocrat fără sprijin politic clar, avertizând că acesta nu va putea implementa reformele necesare, inclusiv cele 9 legi-cheie așteptate de PNRR. Conducerea liberală urmează să decidă poziția oficială în cursul săptămânii.
USR, condus de Dominic Fritz, privește critic cabinetul tehnocrat, argumentând că un guvern ce depinde de PSD nu va putea realiza reformele structurale importante. USR susține că o susținere reală ar trebui să includă și o reprezentare politică în guvern, iar în caz de eșec al votului pentru cabinetul Tomac, președintele Nicușor Dan ar putea propune o nouă variantă.
