În contextul digital actual, escrocheriile cu locuri de muncă false devin tot mai sofisticate, fiind facilitate de instrumentele de inteligență artificială, care le permit infractorilor să creeze oferte convingătoare și personalizate. Acest fenomen este în creștere, iar persoanele care caută un loc de muncă trebuie să fie extrem de vigilente pentru a nu deveni victime.
O jurnalistă britanică a povestit cum a fost contactată de un presupus recrutor care i-a propus un post ideal într-o echipă editorială din Statele Unite. Mesajul primit era bine intenționat și personalizat, iar profilul de LinkedIn al recrutorului părea autentic, ceea ce a creat un cadru de legitimare. Cu toate acestea, oferta era prea bună pentru a fi reală, cu un salariu mult peste așteptări și o descriere a postului care părea generată pe baza CV-ului ei, posibil de un instrument AI precum ChatGPT. Confirmarea suspiciunilor a venit în momentul în care i s-a sugerat să achiziționeze servicii contra cost pentru optimizarea CV-ului, pentru a spori șansele de angajare.
Potrivit Report Fraud, serviciul național britanic pentru raportarea fraudelor cibernetice, numărul înșelătoriilor legate de recrutare s-a dublat între 2022 și 2024. De asemenea, instituții financiare precum Lloyds Banking și Monzo au raportat creșteri semnificative - de 237%, respectiv peste 10.000 de victime doar în anul 2025. Aceste date evidențiază cât de mult au facilitat instrumentele AI dispariția barierelor geografice și sporirea volumului de frauda.
Keith Rosser, președintele organizației JobsAware, subliniază faptul că tehnologia AI permite lansarea unor scheme frauduloase din orice colț al lumii, cu un risc minim de a fi detectate și cu o rată mare de succes. El avertizează că acum escrocii pot crea campanii de recrutare false mult mai convingătoare și personalizate.
Exista mai multe tipuri de escrocherii în domeniul recrutării. Una extrem de răspândită este „escrocheria cu sarcini”, unde victimele sunt atrase cu promisiuni de câștiguri rapide pentru anumite activități simple, ca vizionarea sau evaluarea unor videoclipuri online. Inițial, aceștia primesc plăți mici pentru a câștiga încrederea, dar ulterior li se cer sume de bani pentru taxe false sau servicii de „upgrade”, riscând să fie implicați chiar în operațiuni ilegale, cum ar fi spălarea de bani.
O altă metodă folosită este „escrocheria cu CV-uri”, vizând în special persoanele cu experiență profesională. Escrocii creează profiluri false pe platformele de recrutare și sociale, imitând companii reale, pentru a atrage candidați. După contactarea acestora, le solicită bani pentru servicii fictive, cum ar fi optimizarea CV-ului sau acoperirea unor costuri inexistente pentru echipamente sau deplasări.
Impactul AI asupra acestor fraude este major. Potrivit specialistului Lisa Webb, accesibilitatea tot mai mare a instrumentelor de inteligență artificială le oferă infractorilor resurse variate pentru a genera mesaje mai rapide, relevante și convingătoare. Aceeași tendință a fost observată și de Oleksandra Lietova, care a primit oferte de angajare false, dar aparent legitime, de la companii de renume, cu logo-uri autentice. Elementele care au atras suspiciuni au fost adresele de e-mail nefamiliare și link-urile care conțineau potențiale riscuri informatice.
Pentru a evita capcanele acestor înșelătorii, experții recomandă să fie atent la semnale de alarmă precum oferte prea bune pentru a fi adevărate, solicitările de plata pentru servicii în procesul de recrutare și comunicările care nu provin din surse oficiale sau verificate. Vigilenta și verificarea minuțioasă a ofertelor sunt esențiale pentru a preveni pierderea banilor și a datelor personale.
