La patru decenii după catastrofa de la Cernobîl, percepția asupra energiei nucleare se schimbă radical, iar această sursă de energie revine în prim-plan la nivel mondial. În ciuda reticenței ce a dominat după 1986, astăzi peste 400 de reactoare nucleare funcționează în 31 de țări, iar alte aproximativ 70 sunt în construcție, reflectând o redresare de amploare a sectorului, potrivit surselor oficiale.
În prezent, energia nucleară contribuie cu aproximativ 10% la producția globală de electricitate, reprezentând o pătrime din totalul surselor cu emisii reduse de carbon. Îmbunătățirile tehnologice continue au crescut semnificativ siguranța reactoarelor, reducând totodată costurile operaționale și cele de construcție, făcând această formă de energie tot mai atractivă.
Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie, susține cu convingere revenirea sectorului nuclear. „Sunt convins 100% că energia nucleară revine în forță”, afirmă acesta, punctând că redresarea va fi vizibilă nu doar în America, ci și în Europa și Asia.
Statele Unite continuă să fie liderul mondial în producția de energie nucleară, dispunând de 94 de reactoare active care generează circa 30% din producția globală. Guvernul american și-a propus să-și mărească capacitatea nucleară de patru ori până în 2050, subliniind rolul esențial al acestei energii pentru dezvoltarea industriei și tehnologiilor viitorului, inclusiv inteligența artificială.
China urmărește să depășească SUA în această competiție, având 61 de reactoare funcționale și aproape 40 în construcție, semn al ambițiilor sale de a deveni lider mondial în energia nucleară.
În Europa, reorientarea politică privind energia nucleară este evidențiată de declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a recunoscut că reducerea investițiilor în acest sector a fost o „greșeală strategică”. Ea a evaluat că dependența de combustibili fosili importați subminează securitatea energetică a regiunii și a anunțat planuri pentru dezvoltarea de reactoare modulare mici (SMR), mai accesibile și mai rapide de construit, cu potențial operațional până în 2030.
Franța rămâne un punct de referință în Europa, asigurând aproape 70% din electricitatea sa prin energie nucleară, cu 57 de reactoare în funcțiune. Președintele Emmanuel Macron a anunțat deja intenția de a construi șase noi reactoare pentru a consolida această poziție.
În schimb, Germania a decis să renunțe definitiv la energia nucleară, închizându-și ultimele trei centrale în 2023, după decenii de contestări publice. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că această decizie este irevocabilă, deși o regretă.
Rusia, cu 34 de reactoare active, inclusiv opt de tip RBMK – similare celor de la Cernobîl, dar modernizate, își extinde influența în sectorul nuclear pe plan internațional. Printre proiectele importante ale Moscovei se numără centralele de la Kursk, Leningrad și Smolensk, precum și unități nucleare plutitoare. Rusia construiește și în alte regiuni, precum Europa, Africa și Orientul Mijlociu, iar recent a finalizat primul reactor nuclear pentru Belarus, țară grav afectată de radiațiile Cernobîlului.
Experții din domeniu exprimă însă și îngrijorări. Irina Sukhiy, fondatoarea organizației ecologice Green Network, avertizează că autoritățile din Belarus folosesc contextul renașterii nucleare pentru a se alinia tendințelor globale, fără a soluționa problemele persistente pe teritoriile contaminate.
În concluzie, energia nucleară își reafirmă rolul crucial în tranziția energetică globală, oferind o sursă stabilă, cu emisii scăzute de carbon, dar provocările de siguranță și geopolitice rămân importante pe agenda internațională.
