Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a transmis că debitul Dunării la intrarea în țară, măsurat la secțiunea Baziaș, este prognozat să crească între 23 și 30 august, atingând 1.550 m³/s. Această valoare, deși în creștere, rămâne însă sub media multianuală a lunii august, care este de 3.900 m³/s.
În ultimele 24 de ore, debitul fluviului s-a menținut constant la 1.300 m³/s la punctul de măsurare Baziaș, un nivel semnificativ mai redus față de cel obișnuit în această perioadă. Potrivit raportului hidrologilor, debitele Dunării au înregistrat scăderi prin zona Gruia, Bechet și sectorul Hârșova – Tulcea, au rămas staționare în zonele Calafat, Corabia, Cernavodă și Oltenița – Călărași, iar o creștere este anticipată pe sectorul Turnu Măgurele – Giurgiu.
Estimările pe termen scurt indică faptul că debitul se va menține la aproximativ 1.300 m³/s, urmând a crește progresiv până la 1.550 m³/s pe parcursul săptămânii viitoare. Totuși, acest avans este insuficient pentru a readuce fluviul la valorile normale. În consecință, Ministerul Energiei apreciază că redeschiderea activității centralei nucleare de la Cernavodă înainte de sfârșitul lunii august rămâne puțin probabilă.
În contextul acestei situații critice, Apele Române au decis să elibereze volume suplimentare de apă din acumulările râului Olt. Hidroelectrica oferă un debit extra de 50 m³/s timp de cinci zile consecutiv pentru a susține nivelul Dunării. Sorin Elisei, secretar de stat în Ministerul Energiei, a precizat că această măsură include destocarea apei din acumularea de la Izbiceni și asigurarea continuă a debitului suplimentar necesar.
Pe lângă manevrele hidrologice de pe Olt, autoritățile efectuează lucrări pe Dunăre, inclusiv dragări, pentru a optimiza curgerea apei către sistemele de răcire ale centralei de la Cernavodă. În acest scop, Administrația Fluvială a Dunării de Jos și Apele Române, cu suportul specialiștilor Ministerului Apărării Naționale și al scafandrilor militari, construiesc un epiu pe Dunărea Veche. Acesta are rolul de a devia o parte din debit spre Canalul Dunăre-Marea Neagră și către sistemele centralei.
Deși aceste intervenții au adus îmbunătățiri, nivelul extrem de scăzut al fluviului limitează semnificativ eficacitatea măsurilor implementate. Imaginile recente surprind suprafețe întinse de nisip expuse pe albie, semn al secetei accentuate care afectează Dunărea în această perioadă.
