Prostituția în România, dezincriminată din 2014, continuă să opereze într-un cadru nelegalizat și nereglementat, reprezentând, conform datelor INS din 2025, o afacere ce generează anual aproximativ 150 milioane de lei. În acest context legislativ incert, un deputat PNL a inițiat proiectul BP3/2026, menit să reglementeze activitatea prostituției în țară.
Doctorandul în management, Adrian Șoaită, a realizat o cercetare sociologică care urmărește funcționarea pieței prostituției online din București, investigând modul în care serviciile de escortă sunt promovate, evaluate și clasificate digital. Studiul său a descris un ecosistem digital bine organizat, accesibil publicului larg prin intermediul internetului, dar lipsit de orice mecanism formal de supraveghere sau reglementare.
„Interesul meu a vizat mai mult structura digitală prin care această piață este gestionată și nu fenomenul prostituției în sine”, a precizat Șoaită. El a evidențiat existența unei rețele complexe formate din site-uri de anunțuri, forumuri de recenzii și platforme care agregă informațiile într-un sistem coerent de topuri și scoruri, ce funcționează în mod deschis.
Analiza a inclus mii de recenzii, tratate pe patru dimensiuni importante: experiența generală a clienților, autenticitatea anunțurilor, calitatea interacțiunii și riscurile semnalate. Rezultatele au arătat că utilizatorii acestei piețe au dezvoltat un comportament de consum riguros, ce implică verificarea și compararea ofertelor, dar și raportarea riscurilor întâlnite.
Important de subliniat este faptul că aceste recenzii reflectă aproape exclusiv perspectiva clienților, condițiile de muncă ale femeilor implicate în acest domeniu rămânând în mare măsură neexplorate. Chiar și atunci când sunt semnalate riscuri, acestea sunt prezentate doar prin prisma impactului asupra experienței consumatorului, iar posibilele forme de control sau exploatare nu sunt suficient documentate.
Interviu cu Adrian Șoaită: Metodologie și Implicații
În cadrul unui interviu, Adrian Șoaită a explicat metodologia folosită în analiză: „Am folosit doar date publice din trei tipuri de platforme – site-uri cu anunțuri, forumuri cu recenzii și agregatori. Fiecare recenzie a fost analizată după patru criterii: evaluarea generală, corectitudinea pozelor, respectarea serviciilor prezentate și prezența unor riscuri precum presiune, șantaj sau prezența altor persoane.”
El a mai precizat că, pentru a păstra relevanța datelor, a aplicat un filtru temporal, întrucât piața este extrem de dinamică, iar informațiile vechi pot să nu mai reflecte situația actuală.
Conform cercetătorului, dimensiunea legată de siguranță este cea mai importantă: „Faptul că riscurile de violență, proxenetism și șantaj sunt frecvent menționate în recenzii arată amploarea acestor probleme. Sistemul informal de recenzii funcționează astfel involuntar ca un mecanism de informare și semnalare pentru utilizatori.”
În concluzie, analiza scoate în evidență o piață sofisticată, dar cu multe provocări sociale și de securitate, al cărei control și reglementare reprezintă o decizie politică importantă, în condițiile în care autoritățile aleg să intervină selectiv sau deloc.
