Economistul rus de renume Roman Nigmatulin a rostit cuvinte apăsătoare în cadrul unei conferinţe la Moscova, afirmând că „am pierdut totul şi suntem încă cei mai săraci”. Aceste comentarii reflectă o realitate economică tot mai gravă care începe să afecteze imaginea preşedintelui Vladimir Putin.
Deşi nu se preconizează o prăbuşire economică imediată, semnele unei crize profunde devin tot mai evidente în discursul public şi în presa rusă. Specialistul Christo Grozev, de la Bellingcat, a remarcat că responsabilitatea pentru situaţia economică tot mai deficitară este pe larg atribuită liderului de la Kremlin, o perspectivă greu de imaginat acum un an.
Corespondentul BBC la Moscova, Steve Rosenberg, a evidenţiat, în analiza sa a presei locale, declaraţii alarmante din ziare moscovite precum: „Încetinirea controlată s-a transformat în declin accelerat”, „Situaţia economică este mai gravă decât se anticipa” sau „În câteva luni, industria IT ar putea fi în ruină”.
Roman Nigmatulin a făcut o paralelă tulburătoare între economia actuală a Rusiei şi cea a anilor 1990, când prăbuşirea a dus la destrămarea Uniunii Sovietice. El a subliniat că venitul pe cap de locuitor în Rusia este în prezent cel mai scăzut din Europa, iar unele regiuni sărace din China depăşesc cele mai defavorizate zone ruseşti. Totodată, populaţia Rusiei scade cu aproximativ 600.000 de persoane anual, ceea ce adânceşte problemele sociale şi economice.
Pe lângă aceste observaţii, Nigmatulin a identificat cauze esenţiale pentru agravarea situaţiei: creşterea economică medie de doar 1,5% în ultimii 11 ani, în contrast cu o inflaţie medie anuală de 7%; scăderea productivităţii şi reducerea dramatică a locurilor de muncă calificate în inginerie; precum şi un număr redus de cercetători, Rusia având doar 54 la 10.000 de locuitori, faţă de 174 în economiile dezvoltate.
Economistul a criticat dur modul în care fondurile publice sunt gestionate, susţinând că niciunul dintre programele economice lansate de Putin în 2012 nu au fost puse în practică eficient, iar banii sunt erodaţi de inflaţie în loc să stimuleze creşterea economică. El a indicat explicit liderul de la Kremlin drept principalul responsabil pentru această situaţie, alături de costurile mari generate de războiul din Ucraina şi sancţiunile internaţionale impuse Rusiei.
Conflictul, care a durat deja patru ani, a provocat pierderi umane majore, cu aproximativ 200.000 de morţi şi un milion de răniţi în rândul armatei ruse. În ciuda acestor sacrificii, critica publică şi politică faţă de Vladimir Putin rămâne limitată, într-un context complicat de sprijinul acordat de elita politică şi de opinia publică largă.
