Economistul Cristian Păun trage un semnal de alarmă privind evoluția cursului euro/leu după votul moțiunii de cenzură inițiate de PSD și AUR, care are loc marți. Potrivit acestuia, în cazul în care moțiunea va trece, euro ar putea ajunge la 5,5 lei, în condițiile în care în prezent cursul BNR este în jur de 5,2 lei, iar la casele de schimb depășește 5,35 lei.
Păun avertizează că alte efecte grave vor urma dacă România va fi clasificată de agențiile de rating în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), ceea ce ar putea duce la o depreciere a monedei naționale peste pragul de 6 lei pentru un euro. În această situație, exitul investitorilor internaționali ar fi masiv, iar susținerea financiară externă ar slăbi considerabil.
Impactul moțiunii asupra fondurilor europene
Profesorul subliniază faptul că fără un guvern stabil, fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) — totalizând peste 10 miliarde de euro ce trebuie absorbite până la 31 august — ar putea fi pierdute. Lipsa unei majorități parlamentare funcționale împiedică implementarea reformelor necesare pentru atragerea acestor fonduri.
„Fără un guvern cu majoritate nu se pot realiza reforme, iar fondurile europene sunt vitale pentru economia țării,” explică Păun, adăugând că și alte programe europene riscă blocarea.
Presiune pe leu și datoria externă a țării
Economistul menționează că în această perioadă se simte o presiune crescută pe cursul de schimb, atât din partea populației, cât și a firmelor care preferă să convertească lei în euro ca măsură de precauție față de instabilitatea politică.
Conform BNR, datoria externă totală a României, incluzând creditele statului, populației și firmelor, a atins 229,63 miliarde de euro în aprilie 2026. Din acestea, datoria publică era la finele lui 2025 de 1.138 miliarde de lei (peste 230 miliarde de euro), cu o parte semnificativă denominate în lei, euro și dolari americani.
Indicele incertitudinii este amplificat de faptul că BNR este limitată în intervențiile pe piață pentru stabilizarea monedei, deoarece ar consuma rezerve importante fără efecte de durată. „Indiferent de rezultatul de mâine, euro va rămâne la un nivel ridicat," mai precizează Păun.
Riscurile retrogradării și costul împrumuturilor
Pierderea fondurilor europene ar putea duce România spre o clasificare „junk”, determinând investitorii străini să renunțe la titlurile de stat românești, conform reglementărilor din țările lor. Aceasta ar genera un val de ieșiri de capital și o creștere volatilă a cursului de schimb.
În plus, dobânzile percepute asupra datoriei statului sunt deja ridicate, situându-se în jur de 7,4% la începutul lunii mai 2026, mult mai mari decât în țările vecine precum Bulgaria (4,34%) sau Grecia (3,82%). România plătește anual dobânzi de aproximativ 12 miliarde de euro, echivalente cu 3% din PIB — pragul maxim permis pentru deficitul bugetar în următorii ani.
Stabilitatea politică, cheia echilibrului financiar
Păun subliniază că singurul lucru care a susținut până acum performanța leului este stabilitatea politică și intrările constante de valută datorate PNRR. Fără aceasta, guvernul nu ar putea refinanța datoria principală a statului, iar economia ar intra într-un cerc vicios.
În concluzie, profesorul atrage atenția asupra riscurilor majore generate de instabilitatea politică actuală și de „joaca cu focul” a politicienilor, reamintind dependența României de sprijinul Uniunii Europene și de investitorii internaționali, fără de care perspectivele financiare rămân fragile.
