Strategia militară a Ucrainei, care vizează sistematic infrastructura energetică a Rusiei, pune o presiune tot mai mare asupra economiei Kremlinului, afectând direct finanțarea conflictului. În ultimele luni, rafinăriile de petrol rusești au fost ținte prioritare ale atacurilor, iar exporturile de produse petroliere procesate au înregistrat o scădere drastică.
Confruntată cu aceste dificultăți, Rusia încearcă să atenueze impactul prin utilizarea rezervei de aur și creșterea TVA-ului, măsuri care transferă povara războiului asupra populației. În paralel, Banca Centrală a Rusiei a scăzut pentru a treia oară în acest an rata dobânzii, menținând-o totuși la un nivel ridicat de 14,5%, ceea ce limitează investițiile interne.
Inflația rămâne ridicată, iar unele estimări indică o valoare reală mai mare decât cea oficială. În ciuda boom-ului din industria de armament, economiei rusești îi este tot mai greu să compenseze problemele structurale generate de conflict și sancțiuni.
Rafinăriile, aflate la mari distanțe de linia frontului, au fost lovite prin atacuri cu drone, ceea ce a redus semnificativ capacitatea de procesare a petrolului. Ca urmare, exporturile s-au restrâns puternic, iar Moscova a fost nevoită să-și crească vânzările de țiței brut, cu profituri mult mai mici din cauza sancțiunilor și a plafoanelor de preț.
În economia internă, afectarea rafinăriilor a generat penurie de combustibil și creșteri de prețuri la pompă. Pentru a evita nemulțumirile, autoritățile ruse au impus temporar restricții la exportul benzinei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că pierderile Rusiei doar în luna martie cauzate de aceste atacuri sunt evaluate la cel puțin 2,3 miliarde de dolari, iar presiunea continuă și în aprilie. Cotidianul rus Kommersant semnalează că exporturile de petrol au atins în aprilie cel mai scăzut nivel din vara anului 2024.
Pe fondul acestor dificultăți, mai multe companii ruse, inclusiv giganti precum Gazprom și Severstal, înregistrează pierderi și reduc profiturile. Sectorul construcțiilor se confruntă cu perspective negative, iar șomajul atinge cote istorice, indicând o criză de forță de muncă în țară.
Banca Centrală a Rusiei intenționează să reducă mai rapid ratele dobânzilor doar când inflația va scădea semnificativ, de la aproximativ 5,9% către ținta de 4%, însă prognosticul rămâne nesigur în contextul presiunilor economice crescânde.
