Economia Rusiei traversează o criză severă, iar datele indică un declin accentuat sub efectul sancțiunilor occidentale și al costurilor uriașe generate de războiul din Ucraina. Oamenii de informații susțin că președintele Vladimir Putin nu ar fi pe deplin conștient de dimensiunea reală a problemei, relatează publicația Tagesspiegel.
De peste patru ani, invazia Rusiei în Ucraina a provocat pierderi semnificative, atât pe plan militar, cât și economic. În acest timp, sancțiunile impuse de statele occidentale s-au intensificat constant, afectând grav economia rusească, amplu dependentă de exporturile de combustibili fosili.
Manipularea și dificultățile economice ascunse
Thomas Nilsson, șeful serviciului suedez de informații militare, subliniază faptul că producția de armament pentru război, care ulterior este distrus pe câmpul de luptă, nu constituie o bază viabilă pentru creștere economică. El identifică o „problemă sistemică” în economia Rusiei, manifestată și în performanța sectorului său de apărare, cu excepția producției de drone, care pare să fie singurul segment cu rezultate pozitive.
Conform lui Nilsson, dificultățile majore sunt legate de corupție și de dependența excesivă de creditele băncilor de stat. În plus, autoritățile ruse recurg la manipularea sistematică a datelor economice pentru a ascunde adevărata gravitate a situației. Această strategie are scopul de a da impresia occidentului că economia continuă să reziste presiunilor.
O realitate ascunsă chiar și liderului de la Kremlin?
Un aspect surprinzător este faptul că Vladimir Putin ar putea fi, de asemenea, dezinformat sau în eroare privind starea reală a economiei. Nilsson sugerează că sistemul autoritar construit în jurul liderului rus îi furnizează informații filtrate, axate pe ceea ce Putin dorește să audă, nu pe realitățile efective. Spre exemplu, inflația adevărată ar fi în jur de 15%, semnificativ mai mare decât cifrele oficiale raportate de 5,86%.
Expertul consideră că Rusia se îndreaptă inexorabil spre unul din cele două scenarii posibile: un declin economic prelungit sau un șoc brutal, ambele conducând la o „catastrofă financiară”.
Confirmări din partea institutelor de analiză
Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) corroboră concluziile serviciilor suedeze de informații, evidențiind probleme economice serioase cu care se confruntă Moscova. O parte dintre aceste dificultăți sunt deliberate ascunse publicului pentru a întări percepția că Rusia poate susține un război pe termen lung, deși declarațiile recente ale lui Putin arată o diminuare a eforturilor în acest sens.
În ianuarie 2026, liderul rus a recunoscut pentru prima dată oficial dificultăți economice majore, precizând că PIB-ul țării a scăzut cu 2,1% față de anul precedent. El a cerut guvernului să implementeze măsuri ferme pentru a reveni pe calea unei creșteri economice sustenabile.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor din Rusia, bugetul a înregistrat în aceeași lună un deficit de 1,7 trilioane de ruble (aproximativ 22 miliarde de dolari), venituri bugetare scăzând cu aproape 12%, până la 31 miliarde de dolari, în principal din cauza prăbușirii câștigurilor din exporturile de petrol și gaze cu 50%, la circa 5 miliarde de dolari.
Apeluri la unitate de la cercurile apropiate Kremlinului
Oleg Deripaska, oligarh apropiat al Kremlinului, a lansat un apel către populație pentru a se mobiliza și a munci mai intens, justificând această solicitare prin schimbările dramatice în peisajul global, potrivit sursei Fontanka.
