În noaptea de 25 aprilie, fragmente dintr-o dronă rusească au fost descoperite în Galați, în urma unui atac aerian desfășurat în apropierea graniței cu Ucraina. Drona, care avea o încărcătură explozivă, s-a prăbușit într-o zonă rezidențială, provocând pagube materiale minore la o anexă gospodaricească și la un stâlp de electricitate, fără să existe victime, conform comunicatului Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a convocat imediat ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, exprimând o condamnare fermă pentru această „violare a spațiului aerian românesc”. Ministrul Oana Țoiu a declarat că reprezentantul diplomatic rus nu a putut nega în totalitate că drona aparține forțelor armate ruse și a subliniat că Moscova susține că nu are ținte planificate pe teritoriul României sau al statelor NATO. În același timp, ambasadorul nu a confirmat oficial proveniența dronei.
De asemenea, încă o dronă a căzut în aceeași zi pe teritoriul românesc, în localitatea Văcăreni, județul Tulcea, provocând o nouă mobilizare a Ministerului Apărării Naționale și a Serviciului Român de Informații care au început cercetările și expertizările la fața locului.
Fostul comandant NATO, generalul în rezervă Dorin Toma, și-a exprimat public dezacordul față de decizia Armatei Române de a nu doborî drona prăbușită, calificând reacția drept „condamnabilă” și avertizând asupra riscului unui incident tragic pe viitor. Generalul a atras atenția asupra întârzierilor în implementarea sistemelor antirachetă și anti-dronă performante, cum este sistemul MEROPS, care, deși a demonstrat o eficiență ridicată în conflictul ucrainean, este încă în faza de testare în România.
La nivel local, autoritățile au gestionat incidentul prin detonații controlate ale fragmentelor pentru a reduce riscurile asupra populației. Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a condamnat ferm acțiunile Rusiei, evidențiind necesitatea garantării siguranței cetățenilor și respectului pentru dreptul internațional.
Aceste incidente reprezintă un nou semnal de alarmă privind securitatea la granițele României și evidențiază necesitatea unei reacții mai eficiente în fața amenințărilor cu tehnologii avansate folosite în conflictele moderne.
