Deranjat de acuzațiile ce îl vizează pe el și pe alți lideri locali în contextul pierderii a 458,7 milioane de euro din PNRR, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a decis să publice sâmbătă, 2 mai, documente oficiale ce fac parte din corespondența dintre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Comisia Europeană. Scopul său este să evidențieze cu claritate responsabilitățile celor implicați în blocarea accesării acestor fonduri.
După ce inițial a evitat să nominalizeze persoane, Pîslaru a indicat direct foștii oficiali PSD - ministrul Adrian Câciu și premierul Marcel Ciolacu - acuzați că, în decembrie 2023, ar fi prezentat Comisiei Europene informații false privind îndeplinirea jaloanelor din PNRR, care în realitate nu erau finalizate.
Potrivit declarațiilor lui Pîslaru, cadrul operațional convenit stipula că reformele necesare pentru cererea de plată 3 trebuiau finalizate în primul trimestru al anului 2023. Însă, cererea pentru această tranșă a fost depusă cu o întârziere de 9 luni, la 15 decembrie 2023, în timpul guvernării lui Marcel Ciolacu. Mai mult, în documentele oficiale adresate Comisiei Europene, ministrul Adrian Câciu a semnat sub propria răspundere faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător, deși acest lucru nu reflecta realitatea.
Pîslaru afirmă: „Au mințit”, iar verificările Comisiei Europene au confirmat că reformele nu fuseseră realizate corespunzător. În ciuda unei perioade suplimentare de 1 an și 5 luni oferite pentru remedierea problemelor, guvernele succesive au amânat și au tergiversat implementarea reformelor.
Ca urmare, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a plăților aferente a patru reforme majore: pensiile speciale, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Politicilor în domeniul Investițiilor Publice (AMEPIP) și numirile în consiliile de administrație din sectoarele energiei și transporturilor. România a primit un termen de grație până la 28 noiembrie 2025 pentru a corecta deficiențele.
Conform declarațiilor lui Pîslaru, mandatul Guvernului condus de Ilie Bolojan a început la 23 iunie 2025, moment în care timpul rămas era foarte limitat. Totuși, cu eforturi diplomatice și tehnice importante, echipa ministerială a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din fondurile inițial suspendate.
Într-un demers de transparență și pentru a elimina speculațiile, Pîslaru a publicat pe site-ul MIPE documente vechi, aferente discuțiilor cu Comisia Europeană, care scot în evidență persoanele care au contribuit la blocarea PNRR.
Unul dintre documentele semnate de Adrian Câciu, datat 14 decembrie 2023, confirmă oficial că „jaloanele și țintele relevante” pentru a treia tranșă de sprijin financiar nerambursabil au fost „îndeplinite în mod satisfăcător” și solicită plata sumei de aproximativ 1,86 miliarde de euro.
Un alt document emisar în aceeași zi și semnat tot de Câciu conține o angajament explicit față de Comisia Europeană privind completitudinea și corectitudinea informațiilor transmise odată cu cererea de plată, justificând realizarea jaloanelor și existența unei piste de audit verificabile.
Publicarea acestor documente are loc în contextul în care, pe data de 30 aprilie 2026, Comisia Europeană a comunicat Guvernului Bolojan decizia finală conform căreia România va primi în total 350 milioane de euro din suma suspendată, dar va pierde aproape 459 milioane de euro ca urmare a neîndeplinirii acestor jaloane, subliniindu-se astfel implicațiile directe ale întârzierilor administrative și politice din anii anteriori.
