Un somn calitativ este vital pentru menținerea sănătății, însă tot mai mulți oameni se confruntă cu tulburări ale somnului. Într-un dialog cu dr. Răzvan Lungu, pneumolog și specialist în somnologie, au fost abordate teme esențiale despre cât trebuie să dormim, cauzele insomniei și modalitățile prin care putem îmbunătăți calitatea somnului.
Cât este necesar să dormim?
Dr. Lungu recomandă ca un adult în jurul vârstei de 40 de ani să doarmă între șapte și opt ore pe noapte. Totuși, necesarul de somn scade odată cu înaintarea în vârstă, iar după 70 de ani, șase ore pot fi considerate adecvate. Pentru sugari, durata optimă poate ajunge până la 14 ore pe zi.
Creșterea tulburărilor de somn și cauzele insomniei
Potrivit specialistului, insomnia și alte probleme legate de somn sunt în creștere. În anii ’90, prevalența insomniei era în jur de 6-7%, dar astăzi aceasta a urcat, iar în timpul pandemiei a atins un maxim de aproximativ 20% din populație, fiind declanșată în special de stresul cotidian. Dr. Lungu subliniază că insomnia are multiple cauze, nu doar una singură. Este important să fie identificate rădăcinile problemei și nu doar să se trateze simptomele prin medicamente.
De ce apar senzația de oboseală și trezirile neodihnite?
Există persoane care, deși dorm opt ore, se trezesc totuși obosite. Cauza principală este fragmentarea somnului, precum în cazul sindromului de apnee în somn, când respirația este obstrucționată în timpul nopții. Aceasta duce la reducerea oxigenării sângelui și perturbă calitatea odihnei, punând sănătatea în pericol pe termen lung.
Despre poziția de somn și efectele ei
Contrar așteptărilor, nu există o singură poziție perfectă pentru somn. Potrivit doctorului, poziția ideală este cea în care fiecare se simte confortabil. Totuși, în cazul persoanelor care sforăie sau au apnee, somnul pe spate poate agrava problema, deoarece limba relaxată poate bloca căile respiratorii.
Impactul tehnologiei, alimentației și băuturilor asupra somnului
Expunerea la ecrane înainte de culcare destabilizează secreția de melatonină, hormon esențial pentru inducerea somnului, motiv pentru care se recomandă evitarea acestora cu cel puțin o oră înainte de culcare. Un studiu cu 60.000 de studenți a indicat că mai mult de trei ore petrecute zilnic la ecrane afectează negativ somnul și performanța școlară.
Mâncatul abundent înainte de somn îngreunează odihna, iar cafeaua consumată în a doua parte a zilei poate perturba somnul din cauza cofeinei. Consumul de alcool, deși poate induce somnul inițial, are un efect negativ asupra calității acestuia, cauzând treziri frecvente pe timpul nopții.
Somnul de zi, un aliat sau un dușman?
Dr. Lungu recomandă somnul de prânz doar sub forma unui „power nap” de 20-25 de minute. Dacă durata este prea mare și se ajunge în etapele profunde ale somnului, calitatea odihnei nocturne poate fi afectată.
Tratamentul sforăitului
Sforăitul poate fi ameliorat prin schimbări ale stilului de viață, în cazul în care este cauzat de excesul ponderal, fumat sau consum de alcool. Dacă problema ține de anatomia căilor respiratorii, soluțiile pot fi mai complexe și necesită o evaluare medicală dedicată.
Dr. Răzvan Lungu atrage atenția că somnul trebuie tratat cu seriozitate, fiind fundamental pentru sănătatea fizică și mentală. În caz de dificultăți în a adormi sau alte probleme legate de somn, recomandă consultarea unui specialist, evitând soluțiile neavizate găsite pe internet.
