Administrația președintelui Donald Trump a întocmit o listă clasificând statele membre NATO în două categorii: „aliați buni” și „aliați răi”, o măsură care ar putea avea consecințe pentru țările din ultima categorie, scrie Politico. Această inițiativă a fost demarată înainte de vizita secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Washington.
Potrivit unor surse diplomatice europene și oficiali americani din domeniul apărării citați de Politico, Uniunea Nord-Atlantică este evaluată în funcție de contribuțiile acestora, în special în contextul războiului privind Iranul. Aceasta indică intenția administrației Trump de a acționa împotriva aliaților care nu își conformează politica la cerințele Washingtonului.
Conceptul „aliatului model”
Propunerea listei a fost formulată încă din decembrie anul trecut de secretarul american al apărării, Pete Hegseth, care a susținut că țările ce nu sprijină administrația Trump ar trebui să suporte consecințe. Hegseth a menționat că „aliații model” precum Israel, Coreea de Sud, Polonia, Germania și statele baltice beneficiază de un tratament preferențial datorită responsabilității lor și a creșterii cheltuielilor pentru apărare, conform țintei de 5% din PIB promovată de Trump.
Strategia Națională de Apărare a Statelor Unite din ianuarie, sub administrația Trump, folosește de asemenea expresia „aliat model” pentru a descrie partenerii care își intensifică eforturile în apărare.
Clasificarea „băieți buni” versus „băieți răi”
Un diplomat european a explicat că această listă reflectă o împărțire simplistă, asemănătoare cu clasificarea în „băieți buni” și „băieți răi” propusă de Pentagon. Deși administrația Trump păstrează încă detaliile secrete, opțiunile pentru pedepsirea sau recompensarea aliaților sunt încă în analiză. Pedepsirea poate lua forma reducerii trupelor americane în anumite țări, însă aceasta ar afecta și interesele SUA, precizează un alt oficial european.
Nu este clar care state figurează în fiecare categorie și dacă secretarul NATO Mark Rutte a fost informat despre această inițiativă. NATO nu a oferit comentarii oficiale până la momentul publicării articolului.
Poziția României în cadrul acestei împărțiri
Din punctul de vedere al criteriilor folosite—cum ar fi sprijinul acordat în războiul din Iran și disponibilitatea bazelor militare—România este probabil inclusă în lista „aliaților buni”. În timp ce țări ca Spania, Marea Britanie și Franța au refuzat sau au întârziat sprijinul, România a permis folosirea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu pentru operațiuni americane cu rol defensiv în zonă.
Alături de România, Polonia este un alt aliat bine cotat, beneficiind deja de prezența a aproape 10.000 de militari americani pe teritoriul său și suportând costurile aferente. De asemenea, statele baltice sunt recunoscute pentru alocările importante dedicate apărării. Bulgaria oferă sprijin logistic discret forțelor americane în Orientul Mijlociu.
Posibile urmări ale acestei împărțiri
Administrarea acestei liste ar putea influența dinamica alianței NATO, prin favorizarea și penalizarea statelor membre conform performanțelor și disponibilității lor de a colabora cu Washingtonul în chestiuni strategice sensibile.
