Evaluarea Națională 2026 a evidențiat un dezechilibru accentuat în sistemul de învățământ din România, subliniind diferențele considerabile dintre rezultatele elevilor din mediul urban și cei din mediul rural. Conform datelor comunicate de Ministerul Educației, înainte de soluționarea contestațiilor, șansele de promovare și obținerea unor medii ridicate sunt net superioare pentru elevii orașelor comparativ cu cei proveniți din mediul rural.
Din totalul de 148.268 de candidați înscriși la examen, 90.616 provin din mediul urban, reprezentând 61,12%, iar 57.652 din mediul rural, adică 38,88%. Această pondere mai mare a elevilor din oraș contribuie la media națională, însă diferențele devin clare atunci când se analizează promovabilitatea distinctă.
Astfel, în mediul urban rata elevilor care au obținut o medie peste 5 este de 88,4%, în timp ce în mediul rural procentul scade dramatic la 63,6%. Practic, aproape un sfert dintre elevii de la sat nu reușesc să promoveze examenul, ceea ce reprezintă o diferență de circa 25 de puncte procentuale față de colegii lor urbani.
Mai îngrijorător este faptul că peste o treime dintre elevii din mediul rural se regăsesc sub nota de promovare, comparativ cu doar 12% în mediul urban, ceea ce înseamnă un risc aproape triplu ca elevii de la sat să nu ajungă la licee performante.
Aceste contraste devin și mai clare privind performanțele de top: 16,8% dintre elevii urbani au obținut medii de cel puțin 9, în timp ce numai 2,8% dintre elevii rurali au atins această performanță, aceasta fiind o diferență de aproape șase ori în favoarea orașelor.
Acest dezechilibru se reflectă și în preferințele pentru licee, cele mai dorite instituții de învățământ fiind accesate aproape exclusiv de absolvenți ai școlilor urbane. Județele cu cele mai bune rezultate la Evaluarea Națională 2026 sunt aceleași care se clasează constant în vârful clasamentelor (București, Cluj, Brăila, Prahova, Galați și Suceava), în timp ce județe precum Călărași, Teleorman, Caraș-Severin, Mehedinți sau Botoșani se află în mod constant în coada listei, indiferent de dificultatea subiectelor.
Perspective de la un expert în educație
Marian Staș, specialist în domeniul educației, consideră că rezultatele Evaluării Naționale reflectă nu doar pregătirea elevilor, ci și disproporțiile de dezvoltare dintre comunități. El definește examenul drept un „barometru extrem de sensibil al inegalităților din România” și atribuie aceste diferențe unor neîmpliniri istorice, accentuate de lipsa unor politici eficiente pe termen lung.
Marian Staș subliniază că procentul scăzut al mediilor mari în mediul rural și numărul ridicat de note mici sunt indicatori clarificați ale deficitului de resurse, de profesionalism și de oportunități educaționale pentru copiii din zonele rurale.
Matematica – proba cu cele mai mari dezechilibre
Una dintre cele mai importante surse ale diferențelor de performanță este proba de Matematică. Datele arată că în mediul rural, 42,6% dintre elevi au obținut note sub 5, iar promovabilitatea acestora este de doar 57,5%. În contrast, în mediul urban procentul elevilor care au picat această probă este de 15,5%, iar promovabilitatea ajunge la 84,5%.
Aceste cifre indică o provocare majoră în asigurarea unei educații echitabile și în reducerea decalajului dintre copiii care provin din diferite medii socio-economice, ceea ce reprezintă o prioritate pentru autorități și pentru societatea românească în ansamblu.
