Procurorii DIICOT, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate, au efectuat 30 de percheziții în București și în mai multe județe – Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați – într-o anchetă ce vizează o rețea care oferea vechime în muncă fictivă persoanelor interesate să obțină sau să își mărească pensiile.
Potrivit anchetatorilor, această schemă ilegală a fost pusă în practică încă din 2018, iar prejudiciul cauzat se ridică la peste 7 milioane de lei. Gruparea a utilizat date false în declarațiile fiscale transmise către ANAF, astfel încât să creeze în mod fictiv o vechime în muncă pentru beneficiari care, în realitate, nu aveau raporturi de muncă.
Mecanismul infracțional implica asociații nonprofit inactive, firme-fantomă și persoane vulnerabile, ale căror date au fost folosite pentru a întocmi documente false ce certificau calitatea de angajat. Beneficiarii acestor servicii au plătit între 15.000 și 50.000 de lei pentru a dobândi în mod fictiv această vechime, conform declarațiilor procurorilor.
„Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric fictiv în câmpul muncii, astfel încât beneficiarii să întrunească condițiile impuse de Casele de Pensii pentru obținerea unei pensii. Deși beneficiarii nu au fost niciodată angajați la societățile și asociațiile implicate, aceștia au dobândit retroactiv această calitate”, explică DIICOT.
În total, peste 860 de persoane au primit astfel vechime nereală în muncă pe o perioadă de cinci ani. Mai mult, pentru peste 170 dintre acestea, documentele false au fost utilizate pentru obținerea deciziei de pensionare sau pentru majorarea pensiei, ceea ce a generat un prejudiciu estimat la 7 milioane de lei până la finalul anului 2024, sumă ce continuă să crească.
Anchetatorii subliniază că, fără aceste perioade fictive, multe dintre persoanele implicate nu ar fi avut dreptul la pensie. Gruparea era formată din șapte membri, dintre care doi funcționari publici, și sprijinită de alți 13 suspecți cu roluri de suport și dezvoltare, toți fiind coordonați într-un mod colaborativ, fără ierarhie clară, reflectând un model infracțional egalitarist.
În cadrul anchetei s-a descoperit că suspecții au identificat firme și asociații care au fost folosite pentru angajările fictive, iar apoi au introdus și validat în sistemele instituțiilor publice date false privind calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale pentru persoanele interesate.
Astfel, prin acest mecanism, membrii grupării au reușit să creeze un mediu fraudulos prin care s-au prejudiciat semnificativ bugetele Casele de Pensii și să se afecteze integritatea sistemului public de pensii.
