La aproximativ o oră depărtare de Sarajevo, capitala Bosniei, în munții din zona localității Konjic, se află o construcție subterană care a rămas un mister pentru public timp de decenii. Este vorba despre ARK D-0, un adăpost nuclear de tip minieraș, o structură complexă de 6.400 de metri pătrați săpată în stâncă și proiectată pentru a deveni centrul de comandă strategic al fostei Iugoslavii în cazul unui atac atomic.
Drumul către acest punct ascuns străbate munți abrupți și păduri dese, peisaj care nu lasă să se ghicească nimic despre secretul adăpostit în adâncuri. Recentele vizite au permis descoperirea unuia dintre cele mai bine păzite relicve ale Războiului Rece: buncărul liderului comunist Josip Broz Tito, aflat în interiorul unei cabane aparent modeste, menită să camufleze intrarea subterană.
Accesul la loc este strict controlat, dat fiind faptul că în zonă operează încă o fabrică de muniție, iar intrarea în adăpost este păzită de militari. După traversarea unei porți metalice securizate, vizitatorii sunt transportați cu autobuzul pe un traseu care traversează râul Neretva, până în dreptul cabanei ce maschează intrarea în buncăr.
Construcția a fost ridicată în deplină secretomanie între anii 1953 și 1979, cu implicarea a mii de muncitori, mulți dintre care nu știau unde lucrează cu adevărat, fiind transportați legați la ochi. Costurile au fost uriașe, evaluându-se la 4,6 miliarde de dolari, iar proiectul a lăsat în urmă și numeroase legende despre victime omenești.
Doar un număr restrâns de persoane, 16 în total, erau la curent cu existența adăpostului – trei generali și treisprezece soldați care îl deserviseră, toți supuși jurământului de a păstra secretul locației. Motivul principal al acestei operațiuni colosale a fost teama liderului Tito față de un atac sovietic sau un conflict nuclear global.
Complexul subteran este alcătuit din 12 sectoare interconectate – dormitoare, săli de conferințe, birouri, și spații tehnice pentru planificare strategică – toate păstrate într-o stare aproape intactă care redă atmosfera anilor ’70. Buncărul cu formă de potcoavă ajunge până la aproape 280 de metri adâncime și rămâne o amintire palpabilă a unei epoci dominate de paranoia nucleară și confruntări ideologice intense.
