O echipă internațională de cercetători, coordonată din Cáceres, Spania, a realizat o descoperire inedită în domeniul arheogeneticii: ADN uman cu o vechime de peste 2.000 de ani a fost extras direct de pe suprafețele pereților unor peșteri din Spania și Portugalia. Rezultatele acestui studiu au fost publicate în prestigioasa revistă „Nature Communications” și oferă o nouă perspectivă asupra modului în care oamenii preistorici foloseau și interacționau cu aceste spații.
Proiectul First Art, condus de arheologul Hipólito Collado, a reunit specialiști din Spania, Portugalia, Regatul Unit, Germania și China, care au analizat 24 de panouri cu artă rupestră aflate în unsprezece peșteri situate pe teritoriul Peninsulei Iberice. Folosind tehnologii de extracție genetică și secvențiere de ultimă generație, echipa a identificat ADN-ul uman atât pe zone pictate, cum este cazul celebrului sit Escoural din Portugalia, cât și pe porțiuni nepictate, exemplificat de peștera Covarón din Asturias.
Aceasta reprezintă prima confirmare științifică că ADN-ul uman poate fi conservat pe suprafețele rocilor de peșteră pentru perioade ce depășesc două milenii, au afirmat cercetătorii implicați.
Noi perspective pentru cercetarea preistorică
Studiul demonstrează faptul că rocile din peșteri constituie adevărate „arhive biologice”, păstrând urmele oamenilor care au trăit și au creat arta rupestră în epoci străvechi, deschizând astfel în mod spectaculos domeniul arheogeneticii.
Analiza genetică a relevat prezența ADN-ului provenind de la cel puțin trei femei și un bărbat, un alt exemplar neputând fi clar atribuit unui sex anume. Această descoperire subliniază potențialul excepțional al suprafețelor rupestre în păstrarea informației biologice pe termen lung.
O metodă inovatoare cu impact major
În colaborare cu Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară din Germania, echipa a dezvoltat o tehnică minim invazivă de extragere a ADN-ului direct de pe suprafețele cu artă rupestră, diferită de metodele tradiționale care vizau oase sau unelte. Această metodă revoluționează posibilitatea de a studia genetic populațiile preistorice, putând fi aplicată și în alte situri istorice.
Proiectul și-a început cercetările în peștera Maltravieso din Cáceres, renumită pentru unele dintre cele mai vechi picturi rupestre din Europa. „Canal Extremadura” a redat printr-un videoclip importanța acestei descoperiri, evidențiind oportunitățile științifice noi pe care le creează conservarea ADN-ului în arta rupestră.
Impactul acestei realizări este major, oferind un instrument nou pentru elucidarea dinamicii populațiilor antice și ajutând la rescrierea istoriei umanității cu un nivel de acuratețe fără precedent.
