Cercetătorii de la University of California, Berkeley, au făcut o descoperire remarcabilă, evidențiind în genomul uman modern segmente de ADN provenind de la două grupuri umane necunoscute, denumite „strămoși fantomă” și „strămoși super-arhaici”. Aceste populații, dispărute fără a lăsa fosile clare sau ADN prelevat, și-au transmis totuși urmele genetice generațiilor actuale, potrivit informațiilor publicate de Euronews.
Genele unor strămoși antici, integrați în moștenirea noastră genetică
O echipă de cercetători americani a descoperit dovezi genetice care indică existența a două linii umane dispărute, ambele contribuind la molecula genetică a oamenilor moderni. Yulin Zhang, doctorandă la Berkeley, a explicat că, deși studii anterioare sugerau amestecuri genetice din populații dispărute, momentul și locul acestora nu erau clar definite. Echipa să a identificat cu precizie segmentele ADN, demonstrând că aceste urme nu sunt limitate la populațiile africane, ci se regăsesc în întregul grup uman contemporan.
Strămoșii „super-arhaici” și legătura lor intrigantă cu Denisovanii
Unul dintre aceste grupuri, numit „super-arhaici”, și-a deviat linia evolutivă de a altor hominizi în urmă cu aproximativ 1,8 milioane de ani. Cercetătorii susțin că această populație ar fi interacționat cu Denisovanii în Eurasia, cu peste 200.000 de ani în urmă, iar fragmentele lor genetice au fost transmise oamenilor moderni prin intermediul acestor întâlniri. Arjun Biddanda, cercetător la Johns Hopkins University, a subliniat importanța acestei descoperiri, evidențiind contribuția unei populații antice la genetica actuală.
Un arbore genealogic uman din ce în ce mai complex
Este cunoscut faptul că Homo sapiens s-a încrucișat atât cu Neanderthalienii, cât și cu Denisovanii, iar ADN-ul lor este prezent în populații europene și asiatice. Europenii și asiaticii poartă între 1% și 2% ADN neanderthalian, iar populațiile din Asia și Oceania conțin și urme de ADN denisovan. Conform Priyei Moorjani, profesoară la University of California, evoluția umană este mai degrabă un sistem interconectat, cu migrații și încrucișări multiple, decât o linie directă simplă.
Rădăcinile Homo sapiens ar putea fi mult mai vechi și localizate în Asia
O analiză recentă a unui craniu vechi de un milion de ani, descoperit în China, sugerează că Homo sapiens ar fi apărut în Asia de Est cu aproximativ 400.000 de ani mai devreme decât se credea anterior. Studiul publicat în revista Science indică faptul că strămoșii noștri s-au separat în grupuri distincte mult mai devreme, provocând reevaluarea teoriei evoluției exclusiv africane a omului modern.
Chris Stringer, antropolog la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, membru al echipei de cercetare, a explicat că aceste rezultate indică o divizare și o istorie evolutivă mai complexe decât se estimase până acum. De asemenea, Michael Petraglia, directorul Centrului Australian de Cercetare pentru Evoluția Umană, a accentuat importanța Asiai de Est în înțelegerea evoluției hominizilor, apreciind că acest nou studiu ar putea schimba paradigma actuală a cercetării în domeniu.
