În Parcul Regional Maryborough din Victoria, Australia, a fost găsit un meteorit impresionant de 17 kilograme care aduce informații prețioase despre începuturile sistemului nostru solar. Acest fragment, o condrită H5, a fost confirmat drept extraspațial de cercetătorii muzeului din Melbourne și Universitatea Monash.
Originile meteoritului sunt strâns legate de nebuloasa primordială, deoarece acesta conține minerale formate în norul de praf și gaze ce a prefigurat materialul din care s-au născut planetele. Descoperirea a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât a fost făcută în timpul unei activități de căutare a aurului, inițiată de David Hole în 2015.
David, echipat cu un detector de metale, a depistat în pădurile din jurul orașului Maryborough o piatră greu de caracterizat, cu o densitate neobișnuită și o culoare roșiatic-maronie. Încercările sale de a o sparge au fost zadarnice, iar după mai mulți ani acesta a dus roca la muzeul din Melbourne, unde experții Dermot Henry și Bill Birch au confirmat natura ei extraterestră.
Structura și compoziția meteoritului
Analiza a scos la iveală o structură cristalină uniformă, cu granule rotunde, numite condrule, ce s-au format în jurul Soarelui tânăr, în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani. Aceste condensări sunt foarte rare și valoroase pentru studiul originilor sistemului solar, având în vedere că doar două dintre mii de probe aduse la muzeu sunt confirmate ca meteoriți autentici.
Meteoritul Maryborough conține minerale metalice precum kamacit și taenit, alături de urme de cupru pur. Cercetările indică faptul că meteorul a trecut prin numeroase coliziuni violente în spațiu înainte de a ajunge pe Terra.
Drumul meteoritului până pe Pământ
Analizele sugerează că meteoritul își are originea în centura de asteroizi situată între planetele Marte și Jupiter. Probabilitatea ca un asteroid să fie proiectat din această zonă și să atingă Pământul este scăzută, însă o coliziune între corpuri cerești a făcut ca fragmentul să fie ejectat pe o traiectorie care l-a condus spre atmosfera terestră.
În timpul atmosferei, suprafața meteoritului s-a topit, însă interiorul a rămas intact, păstrând astfel informații cruciale despre compoziția și evoluția mediului primordial din sistemul solar.
Contextul descoperirii și valoarea științifică
Descoperirea a avut loc într-o regiune cunoscută pentru goana după aur din secolul al XIX-lea, unde mii de pepite au fost găsite. Totuși, găsirea unui meteorit este mult mai rară – în Victoria, doar 17 meteoriți au fost oficial înregistrați până acum.
Andrew Tomkins, cercetător implicat în studiul meteoritului, subliniază că aceste fragmente sunt adevărate capsule ale timpului care pot oferi răspunsuri despre formarea planetelor și apariția elementelor necesare vieții.
Perspective viitoare pentru cercetare
Meteoritul Maryborough este păstrat în colecția muzeului din Melbourne pentru studii detaliate. Următoarele analize vor viza compoziția chimică și structura sa moleculară, în încercarea de a înțelege mai bine condițiile care au permis formarea moleculelor organice și alte componente esențiale vieții.
Experiența din alte țări arată că astfel de cercetări ajută la diferențierea meteoriților autentici de rocile terestre sau zgura industrială. Fragmentele din acest meteorit rar vor contribui la extinderea cunoștințelor privind primele momente ale existenței sistemului solar și vor oferi perspective noi asupra istoriei cosmice.
