Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins joi, 18 iunie 2026, definitiv contestaţia depusă de Dominic Fritz împotriva raportului Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), care îl declara în conflict de interese administrativ. Aceasta confirmă decizia anterioară luată de Curtea de Apel Timișoara, stabilind că primarul municipiului Timișoara și președintele USR se află în această situație juridică.
Imediat după pronunţarea sentinţei definitive, Dominic Fritz a calificat decizia drept injustă și a anunţat că va contesta hotărârea la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), menţionând că lupta sa continuă.
Sancţiunile şi impactul asupra mandatului de primar
Potrivit unui comunicat al USR, sancţiunea impusă este administrativă, fără a se constitui într-o condamnare penală şi fără a conduce la pierderea mandatului său de primar, contrar speculaţiilor apărute în presă. Constatând un conflict de interese administrativ, legea nu prevede încetarea automată a funcţiei, spre deosebire de situaţiile de incompatibilitate gravă sau condamnări penale.
Astfel, Dominic Fritz va continua să exercite atribuţiile primarului Timișoarei, cu obligația de a finaliza mandatul câştigat la alegerile locale din 2024.
Conform prevederilor Codului Administrativ şi ghidurilor ANI, sancţiunile prevăzute includ:
- O sancţiune disciplinară: reducerea indemnizaţiei lunare cu 10% pe o perioadă maximă de 6 luni, ce va fi aplicată printr-un ordin al Prefectului judeţului Timiş;
- O sancţiune complementară: interdicţia de a deţine o funcţie publică eligibilă pentru o perioadă de 3 ani după încheierea mandatului actual.
Obiectivul principal al dosarului este, în opinia criticilor și a edilului însuși, descurajarea unei viitoare candidaturi a lui Dominic Fritz. Acesta nu va putea figura pe listele electorale pentru funcţii alese până în anul 2030.
Contextul situației și reacțiile lui Dominic Fritz
Dominic Fritz a explicat în detaliu că dosarul a pornit de la un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat înainte de mandatul său, bazându-se pe documentaţia semnată de fostul primar. El susţine că singura sa „faptă” a fost să contrasemneze, fără o valoare juridică, o copie după referatul iniţial, fapt contestat de ANI.
Primarul a lansat un atac dur la adresa instituţiilor de control, afirmând că este ţinta unei campanii de hărţuire politică, în condiţiile în care partidul său a fost inclus pe o listă a „duşmanilor Justiţiei” întocmită de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Fritz a criticat metodologia ANI, menţionând că aceasta nu se concentrează pe verificarea averilor mari şi bunurilor unor persoane cu probleme, ci pe „neascultătorii” politic.
Impactul politic și planurile lui Fritz în USR
Dincolo de consecinţele administrative locale, decizia ÎCCJ are efecte şi asupra poziţiei lui Dominic Fritz în conducerea naţională a USR. Pentru a-şi consolida poziţia şi legitimitatea în faţa bazelor partidului, Fritz a anunţat că va solicita un vot de încredere în toate structurile de conducere ale USR: Biroul Naţional, Comitetul Politic și Congresul Naţional.
Astfel, primarul intenţionează să-şi reafirme sprijinul intern pentru a continua atât mandatul de edil, cât şi rolul său în conducerea partidului, pregătindu-se pentru potenţiale confruntări electorale viitoare.
