La mai bine de două decenii de la începutul investigațiilor statului român asupra rețelelor specializate în furtul de comori dacice din Munții Orăștiei, Ministerul Culturii continuă să desfășoare eforturi pentru recuperarea valorii patrimoniului dispărut.
Valoarea bunurilor sustrase, potrivit autorităților, depășește suma de două milioane de euro. Procesul juridic privind recuperarea acestora se află pe rolul Tribunalului Hunedoara de aproape cinci ani, după ce cei patru bărbați implicați în furt au scăpat de răspunderea penală din cauza prescrierii faptelor.
Printre obiectele furate se numără o brățară dacică spiralată din aur, aproximativ 1.000 de monede Lysimach din aur, aproape 2.000 de monede antice din argint, două aplice din bronz reprezentând capete umane, peste 3.300 de denari romani și alte bunuri de patrimoniu. Procurorii au estimat inițial valoarea acestor obiecte la cel puțin două milioane de euro.
În prezent, sunt în curs de desfășurare expertize specializate în numismatică și arheologie care vor stabili valoarea actuală a artefactelor și vor fundamenta solicitarea Ministerului Culturii adresată instanței, de recuperare a prejudiciului de la cei patru bărbați.
Tezaurele dispariției și valorile lor
În dosarul anchetat din 2010, procurorii au susținut că gruparea infracțională a sustras trei tezaure din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, al căror patrimoniu total era evaluat la 4,6 milioane de euro:
- Primul tezaur, evaluat la circa 1,55 milioane de euro, include o brățară dacică de aur, 1.000 de monede Lysimach și 2.000 de denari romani din argint, din care parțial recuperate au fost două monede și trei ștanțe monetare.
- Al doilea tezaur, în valoare de aproximativ 2,57 milioane de euro, cuprinde șase brățări spiralice din aur, dintre care cinci au fost recuperate, iar una lipsește și este evaluată la 420.000 de euro.
- Al treilea tezaur, provenit din punctul arheologic Dealul Muncelului, conține 5.000 de denari romani din argint, din care au fost recuperate 1.658, restul de 3.342 rămânând dispărute.
Valoarea totală a obiectelor recuperate până în prezent este de aproximativ 2,4 milioane de euro. Activitatea infracțională a fost desfășurată între 1998 și 2002, iar infracțiunile invocate au inclus furt calificat de bunuri culturale, săpături neautorizate în situri arheologice, spălare de bani, abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat.
Protecția polițienească și modul de operare al grupării
Investigațiile au relevat că rețeaua își asigura accesul și protecția în siturile arheologice prin sprijinul unor membri ai grupului, printre care un ofițer și un subofițer de poliție în rezervă. Aceștia facilitau astfel acțiunile ilegale de detectare și extragere a tezaurelor cu echipamente specializate.
Logistica infracțională era organizată din cabana Costești, amplasată strategic pentru monitorizarea accesului către cetățile dacice. Pentru a ascunde activitățile de braconaj, gruparea utiliza un complex de mijloace auto, o brutărie și o stână, care mascare tranzacțiile cu obiectele furate. Echipamentele de detecție erau procurate prin intermediul dealerilor străini de antichități, iar membrii grupului recrutau noi participanți pentru extinderea filierelor de contrabandă.
