Zi de zi, sute de mii de persoane călătoresc cu avionul în întreaga lume, iar pentru majoritatea zborurile se desfășoară fără incidente. Cu toate acestea, pentru o parte dintre pasageri, o călătorie aparent obișnuită poate declanșa o urgență medicală, arată o analiză publicată recent de The Conversation. Deși aceste evenimente sunt rare, pe măsură ce transportul aerian devine mai accesibil și cererea crește, apariția situațiilor critice în timpul zborului devine mai frecventă.
Astfel, dacă în 2013 se înregistra o urgență medicală la aproximativ unul din 604 zboruri, un studiu din 2025 arată că această rată a crescut la unul din 212 zboruri.
Impactul zborului asupra corpului uman
Deși aviația este printre cele mai sigure metode de transport, condițiile din cabina avionului impun câteva provocări organismului uman. Presiunea atmosferică din cabină este menținută la un nivel echivalent cu o altitudine de circa 2.400 de metri. Aceasta determină modificări semnificative, în special asupra sistemelor respirator și gastrointestinal, deoarece conțin gaze sensibile la presiune.
Pe măsură ce presiunea scade, concentrația de oxigen disponibilă este redusă. Spre exemplu, dacă la nivelul mării aerul conține aproximativ 21% oxigen, la altitudinea de croazieră aceasta scade efectiv la circa 15%. Pentru o persoană sănătoasă aceste diferențe pot fi nesesizabile, însă pentru cei cu afecțiuni cardiace sau pulmonare – cum ar fi hipertensiunea sau boala pulmonară obstructivă cronică – scăderea oxigenului și schimbările de presiune pot deveni critice.
Deshidratarea, un risc major în timpul zborului
Un alt aspect problemă este umiditatea scăzută din cabina avionului, care poate provoca uscarea pielii, a mucoaselor nazale și a gâtului. Deshidratarea se intensifică, pasagerii putând pierde până la 360 ml de lichide pe oră, ceea ce duce la îngroșarea sângelui și suprasolicitarea inimii.
Această condiție crește riscul formării cheagurilor și poate declanșa tromboza venoasă profundă – o complicație serioasă care necesită atenție medicală.
Principalele urgențe medicale întâlnite la bord
Leșinul reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme medicale raportate pe durata zborurilor, reprezentând circa o treime din cazuri. Acesta apare frecvent din cauza hipotensiunii ortostatice, când trecerea bruscă din poziția așezat în picioare conduce la acumularea sângelui în membrele inferioare și scăderea fluxului către creier. Consumul de alcool și deshidratarea pot accentua aceste efecte, iar condițiile cabinei, cum ar fi presiunea și umiditatea, le pot agrava.
De asemenea, alimentația oferită în timpul zborului este adaptată sensibilității gustative reduse la altitudine — papilele gustative pot fi cu circa 30% mai puțin receptive, motiv pentru care alimentele sunt adesea mai sărate, ceea ce poate intensifica deshidratarea.
Manifestările gastrointestinale, precum balonarea sau disconfortul abdominal, sunt frecvente, acestea fiind cauzate în parte de dilatarea gazelor în stomac din cauza presiunii scăzute. Unele alimente precum fasolea, broccoli sau ceapa pot agrava aceste simptome. În cazuri rare, probleme digestive severe pot impune întoarcerea avionului, așa cum s-a întâmplat în 2023 pe un zbor între Atlanta și Spania.
Cazuri grave: crize cardiace și alte urgențe
Evenimentele cardiace în timpul zborului, deși rar întâlnite, prezintă adesea un risc crescut față de cele survenite la sol. Studiile arată că majoritatea deceselor în timpul zborurilor sunt datorate unor probleme cardiace acute, iar condițiile din cabină pot agrava starea pacientului.
Având în vedere aceste aspecte, este esențial ca persoanele cu afecțiuni medicale cunoscute să consulte medicul înaintea zborului și să urmeze recomandările privind hidratarea, alimentația și, dacă este cazul, administrarea terapiei necesare pentru a reduce riscurile de urgență pe durata călătoriei aeriene.
